Convorbirea lui Hristos cu Nicodim Fariseul
2 Ianuarie 2023

Convorbirea lui Hristos cu Nicodim Fariseul

Învățătorul iniÈ›iază un înÈ›elept al Israelului în taina naÈ™terii celei noi (In 3, 1-21) Această Evanghelie, lungă È™i cu un conÈ›inut teologic foarte înalt, este vrednică de mirare din mai multe puncte de vedere. Mai întâi pentru că iniÈ›iativa nu vine de la Hristos, ci de la un fariseu, membru al Sinedriului, apoi pentru că această întâlnire este tainică (are loc noaptea); È™i în sfârÈ™it pentru că Domnul dezvăluie o taină teologică pe care nu a arătat-o încă ucenicilor Săi, pe care tocmai îi chemase. Acest eveniment nu este raportat decât de Sfântul Ioan. Este probabil să-l fi aflat chiar din gura lui Nicodim, deoarece a fost prezent împreună cu el (È™i cu Iosif Arimatianul) la pogorârea de pe cruce È™i la punerea în mormânt a lui Hristos. Se pare că această pericopă nu este citită duminica în niciun rit.

Să situăm mai întâi evenimentul în cadrul misiunii de evanghelizare a lui Hristos. După Sfântul Ioan, lucrurile se petrec după Nunta din Cana, care a avut loc probabil la întoarcerea Domnului din Iudeea (după Botezul Său)1, dar nu imediat. Putem crede că Hristos S-a instalat deja la Capernaum cu ucenicii Săi, poate doar cu o parte din ei. Însă Sfântul... Citeste articolul

Hristos mănâncă cu păcătoșii și cu vameșii. O revelație a milostivirii dumnezeiești (Mt 9, 10‑13; Mc 2, 15‑17; Lc 5, 29‑32)
2 Decembrie 2022

Hristos mănâncă cu păcătoșii și cu vameșii. O revelație a milostivirii dumnezeiești (Mt 9, 10‑13; Mc 2, 15‑17; Lc 5, 29‑32)

Acest eveniment, în aparență neînsemnat È™i poate surprinzător pentru noi, acum, după 2000 de ani, ne îngăduie să înÈ›elegem intenÈ›ia dumnezeiască prin care Hristos evangheliza lumea, dar È™i conflictul Lui cu iudaismul oficial. Nu este de mirare că cei trei sinoptici îl istorisesc aproape cu aceleaÈ™i detalii.

Mai întâi să vedem cum se situează această întâmplare în viaÈ›a publică a Domnului È™i în contextul evreiesc al acesteia. Lucrurile se petrec imediat după chemarea lui Levi (viitorul apostol Matei) la postul de vamă din Capernaum, È™i deci la începutul misiunii lui Hristos, cu puÈ›in timp înainte de Cuvântul Său de început... Citeste articolul

Poarta cea strâmtă către Împărăția lui Dumnezeu
2 Noiembrie 2022

Poarta cea strâmtă către Împărăția lui Dumnezeu

„SiliÈ›i-vă să intraÈ›i prin poarta cea strâmtă.” (Lc 13, 22-30; Mt 7, 13-14 È™i 22-23, 8, 11, 25, 10-12) Această pericopă este foarte interesantă, pentru că sintetizează cât de greu este a intra în împărăția lui Dumnezeu. Domnul răspunde la o întrebare care I-a fost pusă, È™i care, cel puÈ›in de data asta, nu este nici o capcană, nu este nici răuvoitoare. Hristos este mereu pedagog: El vorbeÈ™te în funcÈ›ie de persoane, de locuri È™i de împrejurări. Însă nu Se dă niciodată la o parte din faÈ›a unei întrebări grele, spune mereu adevărul, pentru că El este Adevărul È™i Cuvântul lui Dumnezeu. AÈ™a se întâmplă È™i aici.

Scena se petrece după vindecarea femeii gârbove în zi de sâmbătă1 ÅŸi după cele două pilde, cea cu grăuntele de muÈ™tar È™i cea cu aluatul din frământătură2, imediat înaintea unei teribile certări adresate Ierusalimului, în care Hristos va proroci osândirea È™i distrugerea acestuia3. Ne aflăm probabil la începutul celui de-al... Citeste articolul

Smochinul neroditor sădit în vie
2 Octombrie 2022

Smochinul neroditor sădit în vie

O pildă despre Israel È™i Biserică (Lc 13, 6‑9) De‑a lungul celor trei ani de apostolat, Hristos nu a încetat a vorbi, El, Cuvântul Tatălui, „Gura Tăcerii”; È™i a vorbit îndeosebi în pilde, pentru că era un limbaj accesibil tuturor, după chipul poveÈ™tilor È™i al proverbelor, dar care cere un efort lăuntric pentru a înÈ›elege sensul duhovnicesc al simbolurilor pe care le conÈ›ine. Unele dintre ele sunt lungi, uneori cu mai multe versiuni (cum ar fi pilda talanÈ›ilor È™i varianta ei cu minele); iar altele sunt scurte, cum este cea de față, însă importanÈ›a lor duhovnicească nu este neapărat legată de lungimea lor.

Scena se petrece după izbăvirea copilului îndrăcit È™i mut1 (imediat după Schimbarea la Față) È™i înaintea vindecării femeii gârbove2 într‑o zi de sâmbătă. Ne aflăm probabil la începutul celui de‑al treilea an de misiune a lui Hristos. Sf. Luca este singurul care o istoriseÈ™te. Contextul este derutant, ca de multe ori... Citeste articolul

Darul văduvei sărmane
2 Septembrie 2022

Darul văduvei sărmane

Jertfa plăcută lui Dumnezeu este cea a inimii (Mc 12, 41‑44; Lc 21, 1‑4) Împrejurarea pare întâmplătoare È™i poate neînsemnată, dar nimic nu este întâmplător la Domnul. Hristos, care priveÈ™te cu atenÈ›ie purtarea oamenilor din jur È™i, precum Dumnezeu, „pătrunde inima È™i încearcă rărunchii”1, foloseÈ™te orice împrejurare pentru a le da o învățătură duhovnicească Apostolilor Săi, care vor trebui să evanghelizeze lumea întreagă; dar È™i nouă, prin Evanghelie.

Numai Sf. Marcu È™i Sf. Luca istorisesc evenimentul, însă versiunea Sf. Marcu este completă (Sf, Petru, a cărui Evanghelie Marcu a consemnat‑o în scris, a fost martor ocular). Scena se petrece după Intrarea lui Hristos în Ierusalim (Floriile) È™i înaintea prorociei Domnului asupra distrugerii Templului È™i a SfârÈ™itului Vremurilor, deci cu puÈ›in timp... Citeste articolul

„N‑am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie.”
2 Iulie 2022

„N‑am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie.”

Cele de pe urmă îndrumări de misiune ale lui Hristos către cei Doisprezece (Mt 10, 26‑41; Lc 12, 2‑9 È™i 51‑53, 14, 26‑27) Aceste cuvinte miÈ™cătoare È™i antinomice au fost rostite de Hristos dinaintea ucenicilor la sfârÈ™itul „discursului Său de misiune”, înainte de a‑i trimite în lume.

Să situăm mai întâi acest eveniment important în cadrul misiunii de evanghelizare a Domnului. El a ales în Israel un pământ privilegiat, Galieea, moÈ™tenire a regatului de nord al Israelului, care, față ce cel din sud, Iudeea, era heterodox, fiind colonizat de asirieni È™i de babilonieni, care au implantat acolo numeroÈ™i păgâni; avea deci cu o populaÈ›ie... Citeste articolul

2 Iunie 2022

Grăuntele de muștar și aluatul din frământătură.

Două pilde despre Împărăția lui Dumnezeu (Mt 13, 31-33; Mc 4, 30-32; Lc 13, 18-21) Aceste două scurte pilde, care urmează una după alta în Evanghelie È™i care sunt consacrate aceleiaÈ™i teme, au fost istorisite de Hristos imediat după pilda Semănătorului, în cadrul unei serii întregi de pilde, ceea ce arată limpede că e vorba aici despre un instrument pedagogic de care Domnul se folosea cu predilecÈ›ie pentru a evangheliza. În măsura în care ele se situează între sosirea trimiÈ™ilor lui Ioan Botezătorul la Hristos È™i arestarea lui Ioan Botezătorul de către Irod Antipa, putem să le plasăm la începutul celui de-al doilea an de misiune a Domnului, după ce le-a dat Apostolilor Săi sfaturi pentru misiune, deci în plină evanghelizare a Galileei.

Să observăm că Hristos, alegând temele pentru pildele Sale, porneÈ™te de la elemente ale vieÈ›ii de zi cu zi È™i de la meseriile oamenilor. Aici, de pildă, abordează de trei ori la rând probleme legate de agricultură (semănătorul, grâul È™i neghina, grăuntele de muÈ™tar), grăitoare pentru un popor de agricultori, dar È™i probleme culinare (femeia care face... Citeste articolul

2 Mai 2022

Hristos cel înviat se arată pentru prima oară ucenicilor Săi, îi iartă și îi trimite în lumea întreagă

(Lc 24, 36‑49; In 20, 19‑23; Fap 1, 4‑8) Învierea lui Hristos schimbă totul, schimbă destinul omului, îi răscumpără pe Adam È™i pe Eva. Omenirea cobora către adâncuri de 400.000 de ani1, acum îÈ™i începe urcuÈ™ul către Cer, către Împărăția lui Dumnezeu È™i înspre unirea cu El (theosis).

Însă înainte de a aborda aceste pericope, am dori să facem mai întâi o remarcă preliminară legată de Evangheliile Învierii. Deoarece am comentat deja mai multe dintre ele, am remarcat că este dificil să le situăm din punct de vedere istoric È™i să le înÈ›elegem cronologia. De fapt, această dificultate È›ine de firea însăși a trupului... Citeste articolul

1 Aprilie 2022

Punerea în mormânt a lui Hristos

Dovada legală a morÈ›ii Sale – condiÈ›ia învierii Sale (Mt 27, 57-66; Mc 15, 42-47; Lc 23, 50-56; In 19, 38-42) „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfășurându-L È™i cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus.”1  

De mai mulÈ›i ani2 am încercat să facem o exegeză completă ÅŸi precisă a Patimilor lui Hristos. Am abordat mai întâi prefigurările lor: învierea lui Lazăr3, Ungerea din Betania4 È™i Intrarea mesianică a lui Hristos în Ierusalim5. Apoi Cina cea de Taină6, care constituie punctul de articulare între aceste prefigurări È™i Patimile... Citeste articolul

2 Martie 2022

Pilda tatălui și a celor doi fii

Această scurtă pildă este remarcabilă, pentru că ne ajută să vedem cât de bine cunoaÈ™te Domnul sufletul omenesc; dar È™i pentru că ne arată cum proceda Hristos cu Cei care Îl hărÈ›uiau È™i Îl agresau verbal. De fapt, această pildă va sluji drept răspuns evreilor care încercau să‑L încolÈ›ească pe Iisus È™i să‑L facă să contrazică Legea, sperând că‑L vor prinde în cuvânt. Satana nu se îndoieÈ™te de nimic… În obsesia lui de a distruge omul, pe care‑l pizmuieÈ™te, uitase probabil că era vorba de Iisus, Fiul lui Dumnezeu, care dăduse Legea lui Moise pe muntele Sinai prin Duhul Sfânt. Ca atare, trebuie să explicăm bine în ce context a istorisit Domnul pilda aceasta.

Scena se petrece a doua zi după intrarea mesianică a lui Iisus în Ierusalim (Floriile), când, aclamat de popor È™i de prunci ca „Fiu al lui David”, adică Mesia, a trebuit să înfrunte ura marilor preoÈ›i, a cărturarilor È™i a fariseilor, care „căutau cum să‑L piardă” (Mc 11, 18)1. Domnul, necăjit È™i întristat, se întoarce... Citeste articolul

2 Ianuarie 2022

Femeia cu șapte bărbați

Hristos vădeÈ™te învierea È™i viaÈ›a „veacului ce va să fie” (Mt 22, 23-33; Mc 12, 18-27; Lc 20, 27-38) Această istorisire, care, prin caracterul ei caricatural, ar putea părea umoristică, e de fapt foarte complexă ÅŸi trebuie repusă în contextul ei, ca să putem să-i înÈ›elegem adevăratul sens, care nu are de a face cu căsătoria omenească. Ne aflăm între Florii (intrarea mesianică a lui Hristos în Ierusalim) È™i Cina cea de Taină, preludiul Patimilor Sale. Aceste câteva zile ciudate reprezintă un moment de o tensiune extremă între mai marii iudaismului oficial – Sinedriul – È™i Iisus, care Se vede atacat fără încetare de duÈ™manii Săi, aceÈ™tia vrând cu orice preÈ› să-L „prindă în cuvânt”, să-L prindă în flagrant delict cu vorbe contrare Legii lui Moise, ceea ce le-ar fi îngăduit să pună capăt celebrității Lui È™i să-L osândească pentru blasfemie.

Domnul îi înfruntă cu un curaj excep-È›ional pe cei care-L contrazic, învățând mereu în Templu1. Această scurtă perioadă este extrem de grea pentru Hristos, fiind o formă de pătimire morală înaintea pătimirii Sale trupeÈ™ti. Åži nu afla un pic odihnă È™i mângâiere decât seara, la prietenii Săi din Betania, unde se afla... Citeste articolul

2 Decembrie 2021

Vindecarea orbului din Betsaida

Hristos le transmite Apostolilor Săi taina vindecării (Mc 8, 22-26) Hristos a săvârÈ™it numeroase vindecări în timpul vieÈ›ii Sale publice, tămăduind multe boli, dintre care È™i orbirea, care este una dintre cele mai rele. Persoana atinsă de orbire se găseÈ™te în întuneric, neavând pe nimeni față către față, È™i rămâne închisă în ea însăși, ceea ce simbolizează cu putere păcatului omului, care în grădina din Eden Îl „vedea” pe Dumnezeu È™i vorbea cu El. Adesea nu È™tim nimic despre cum făcea Hristos, dar uneori ne este dat să vedem cum proceda. AÈ™a se întâmplă ÅŸi aici, în chip foarte lămurit, motiv pentru care am numit această întâmplare o „taină a vindecării”.

Hristos a săvârÈ™it numeroase vindecări în timpul vieÈ›ii Sale publice, tămăduind multe boli, dintre care È™i orbirea, care este una dintre cele mai rele. Persoana atinsă de orbire se găseÈ™te în întuneric, neavând pe nimeni față către față, È™i rămâne închisă în ea însăși, ceea ce simbolizează cu... Citeste articolul

2 Noiembrie 2021

„Nu‑i opriți să alunge demonii în Numele Meu.”

Hristos îi iniÈ›iază pe Apostoli în economia bisericească (Mc 9, 38‑41; Lc 9, 49‑50) Fiecare faptă È™i fiecare cuvânt ale lui Hristos contribuie la formarea ucenicilor Săi, chemaÈ›i să devină „Apostoli ai lumii”1, capi ai Bisericii. În sensul acesta, aflăm aici un frumos exemplu, rareori pus în evidență È™i comentat.

Scena se petrece imediat după Schimbarea la Față È™i după vindecarea copilului mut È™i îndrăcit, deci spre sfârÈ™itul celui de‑al doilea an de misiune al lui Hristos, chiar înainte de urcarea Sa la Ierusalim. Domnul S‑a întors la Capernaum cu ucenicii Săi, după cum spune Sf. Marcu (la 9, 33). Doi dintre Sinoptici istorisesc evenimentul: Sf. Marcu È™i... Citeste articolul

8 Octombrie 2021

„Dați Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu” (Mt 22, 15-22; Mc 12, 13-17; Lc 20, 20-26)

Echilibrul armonios între materie È™i duh  Acest cuvânt al lui Hristos este pretutindeni cunoscut È™i reprezintă o „cartă” a relaÈ›iilor dintre Biserică È™i stat, dar nu este mereu bine înÈ›eles. Dincolo de aspectul său „ecleziologic”, este o iniÈ›iere în cugetele dumnezeieÈ™ti. Înfruntarea dintre Hristos È™i farisei, care stă la originea acestui loghion1 al lui Hristos, este relatată de cei trei Sinoptici. Această Evanghelie se citeÈ™te în Occident în cea de-a 22-a duminică după Rusalii, în versiunea Sfântului Matei.

Pentru a-i înÈ›elege bine sensul, trebuie mai întâi să-l situăm în contextul misiunii pământeÈ™ti a lui Hristos. Lucrurile se petrec imediat după Florii – la Intrarea mesianică a lui Hristos în Ierusalim –, perioadă extrem de dificilă pentru Domnul, care este atacat verbal din toate părÈ›ile È™i care trăieÈ™te o adevărată... Citeste articolul

2 Septembrie 2021

Vindecarea a doi orbi în Capernaum

Hristos are milă de omenirea suferindă (Mt 9, 27‑34, 36) În timpul celor trei ani ai Săi de misiune pământească, Hristos nu a încetat să vindece bolnavi – de toate formele de boală È™i din toate mediile sociale –, să izbăvească îndrăciÈ›iÈ™isă învieze morÈ›i. Astfel arăta El adevărul a ceea ce propovăduia È™i învăța. După cum va spune El însuÈ™i: dacă nu credeÈ›i în Mine, ca persoană, credeÈ›i cel puÈ›in în lucrările pe care le‑am înfăptuit1, È™i pe care nimeni altul decâtMine nu le‑a făcut vreodată2 de când sunt oameni pe pământ. Ce smerenie dumnezeiască! Dacă nu Mă iubiÈ›i pe Mine, ca Dumnezeul È™i Ziditorul vostru, apreciaÈ›i cel puÈ›in binele pe care vi‑l fac. Respectul pe care îl are Dumnezeu pentru libertatea noastră ne depășeÈ™te înÈ›elegerea…

Îndrăznim să spunem că aceste cuvinte ale DomnuluiÈ›in de simplul bun simÈ›. Într‑adevăr, cine ar putea, cu un simplu cuvânt sau prin atingere, să vindece bolnavi incurabili È™i să învieze morÈ›i, cine ar putea să citească gândurile tainice ale inimilor, cine ar putea hrăni un întreg oraÈ™ cu câteva bucăți de pâine... Citeste articolul

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni