Marsilia: pelerinaj la moaștele Sfântului Ioan Casian

La Marsilia, în perioada 17‑19 mai a avut loc cel de‑al 11‑lea pelerinaj la moaștele Sfântului Ioan Casian. 

Pelerinaj în Ţara Sfântă şi în Egipt

Omul este pelerin pe pământ, neavând aici „cetate stătătoare”, cum zice Sfânta Scriptură, ci aşteptând‑o, construind‑o pe aceea ce va să vină. În perioada 17‑26 ianuarie 2019, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Iosif, un grup de 58 de pelerini veniți din Franța, Anglia, Republica Moldova şi Spania s‑au aflat în rugăciune, pe urmele Mântuitorul Hristos în Țara Sfântă, timp de 9 zile, începând cu Locul Nașterii Domnului şi sfârşind cu Mormântul Maicii Domnului. Au fost însoțiți de Pr. Valeriu Jornea, de la Parohia Sfântul Ştefan cel Mare, din Montreuil, care a organizat pelerinajul, și de Pr. diacon Cezar Milea, din Anglia.

Pelerinaj al tinerilor din Europa Occidentală în România, cu prilejul sărbătorilor Centenarului Marii Uniri

La invitația Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia sfințirii Catedralei Naționale (Catedrala Mântuirii Neamului), oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, duminică, 25 noiembrie 2018, la București, dar şi cu ocazia prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și Sfântul Ocrotitor al Catedralei Naționale (închinată Înălţării Domnului şi Sfântului Apostol Andrei), și cu prilejul festivităților de celebrare, la Alba Iulia, a Centenarului Marii Uniri, pe 1 decembrie 2018, Ziua Națională a României, tinerii neptici au participat la un pelerinaj cu totul deosebit, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale. 

Pelerini din Europa Occidentală în Țara Sfântă

În perioada 28 septembrie ‑ 6 Noiembrie 2018, prin intermediul Agenției de pelerinaj a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, un număr de 54 de pelerini – credincioși din Franța (Paris, Lille), Elveția, Germania, Belgia și România au mers într‑un pelerinaj în Țara Sfântă (organizat de Catedrala Mitropolitană „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail” din Paris), prilej cu care au fost vizitate cele mai importante locuri unde și‑a desfășurat activitatea Mântuitorul Iisus Hristos, începând cu locul nașterii Maicii Domnului și până la Biserica Mormântului Sfânt și a Învierii Domnului.

Cale spre descoperirea Împărăţiei lăuntrice

„Cel ce a dobândit dragostea are pe Dumnezeu în sine şi mintea lui de-a pururi este la Dumnezeu” (Sf. Ioan Casian)  

Evanghelia în context: gânduri asupra unui pelerinaj de studiu în Țara Sfântă (III)

Evanghelia în context: gânduri despre un pelerinaj de studiu în Țara Sfântă (II)

Continuăm din numărul trecut însemnările succinte ale unui jurnal de călătorie pe margi­nea pelerinajului clericilor Mi­tropoliei noastre în Ţara Sfântă, ce a avut loc, pentru a doua oară, în luna noiembrie a anului care tocmai s-a încheiat.

Pelerinaj la moaştele Sfântului Ioan Casian

Suntem azi cu toţii adunaţi în aceas­tă catedrală monumentală a trecu­tului, dar si a prezentului, si gândul mă îndeamnă să mă întreb asupra rostu­lui prezenţei noastre aici si asupra timpu­lui pe care îl parcurgem împreună. Mă în­treb cum ne raportăm fiecare la acest loc si în acest timp dat?

Un pelerinaj ortodox la Sfânta Cămașă a lui Hristos, Argenteuil, 28 martie 2016

Franţa are deosebita cinste de a poseda de 1200 de ani, la Argenteuil1, Sfânta Cămaşă a lui Hristos, dar al împărătesei Irina a Con- stantinopolului către împăratul „galilor" Charlemagne2. Această cămaşă „fără cusă­turi” (In 19, 23) era veşmântul de dedesubt al Domnului, pe care soldaţii i l-au dat îna­poi după biciuire, pentru a-Şi purta Crucea, şi care, prin aceasta, a fost îmbibată cu Sân­gele Său. Cinstită timp de 1000 de ani de către „regii foarte creştini” ai Franţei şi de întreg poporul lor, a fost salvată de la distru­gere în timpul Terorii revoluţionare (în 1793) de către un preot curajos, dar care a trebuit să o taie în bucăţi pentru a o ascun­de. Reconstituită în 1894, este cinstită în ba­zilica cea mare de la Argenteuil, construită în secolul al XIX-lea pentru a înlocui vechea biserică3. Ostensiunile (închinări publice) nu au loc în mod normal decât din 50 în 50 de ani. Ultima a avut loc în 1984: următoa­rea ar fi trebuit să aibă loc în 2034. Însă Epi­scopul de Pontoise a hotărât să facă o alta în 2016 cu prilejul „anului Milostivirii” pro­clamat de papa al Romei Francisc, lucru care este pentru noi o mare şansă: ostensiunea a durat 17 zile (de vineri 25 martie [Vinerea mare în calendarul gregorian] până dumi­nică 10 aprilie).

Capadocia, un alt loc al întâlnirii timpului cu veșnicia

Pelerinaj organizat de Centrul de Pelerinaje al Mitropoliei, 18-25 mai 2015 Capadocia este într-adevăr un loc deosebit, unic în lume prin specificitatea lui. Vechi erupţii vulcanice au tapetat întreaga regiune cu rocă vul­canică groasă, care în timp s-a solidificat într-o rocă moale. Apoi, ploaia, vântul şi nisipul au început să erodeze, creând pla­tourile imense, văile, defileurile şi hornu­rile care împânzesc astăzi întreaga zonă. Prin săparea rocii moi, oamenii au reuşit să construiască în timp, locuinţe, biserici, mănăstiri, oraşe subterane. Dar Capado- cia nu înseamnă numai straturi de lavă şi rocă vulcanică depuse de-a lungul timpu­lui, ci şi un loc care „piatra s-a lăsat zgâri­ată de semnele creştine, «oferindu-se» voluntară în a deveni, în vreme de prigoa­nă, ceea ce a fost chitul pentru Iona”1. Oda­tă cu extinderea creştinismului, Capadocia a devenit o zonă puternic creştină, dovadă fiind şi prima epistolă a Sfântului Apostol Petru care se adresează „celor care trăiesc împrăştiaţi printre străini, în Pont, în Galaţia, în Capadocia, în Asia şi în Bitinia...”2. Printre oamenii acestor locuri se numără şi Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Grigorie de Nazianz. Tot în aceste ţinuturi sfântul Ioan Rusul şi-a trăit vremea de surghiun, mai exact în Urgup3, loc de altfel cuprins în programul nostru de pelerinaj.

Împreună călători cu Dumnezeu

Suntem încă sub aureola pascală şi bucuria Învierii Domnului ne stăpâneşte sufletele, deşi ne întrebăm în ascuns, ca şi Apostolii: ce înseamnă să înviezi? Răspunsul ne este dat de o împreună călătorire cu Domnul, călătorirea împreună a lui Luca şi Cleopa cu Cel Înviat spre Emaus (Lc 24, 13-35). De aici şi titlul cuvântului meu, dar acea călătorie are un conţinut pedagogic extraordinar: este prima lecţie de exegeză hristologică a Vechiului Testament şi, după cum spun mulţi dintre exegeţii nou-testamentari, este prima Sfântă Euharistie, un moment de experiere liturgică a prezenţei lui Hristos, cu noi până la sfârşitul veacurilor, şi o cădere a solzilor de pe ochii noştri: „Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; şi El s-a făcut nevăzut de ei” (Lc 24, 31). Ei au rămas, totuşi, cu ceva: au rămas cu arderea inimii (Lc 24, 32) şi cu bucuria de a vesti că Domnul a înviat! Aşadar, Euharistia limpezeşte ochii duhovniceşti şi te îmbracă în tunica mărturisirii bucuriei Învierii lui Hristos, în mergerea ta constantă spre Ierusalimul cel de Sus.

Cuvânt pentru pelerini

În lumina Învierii lui Hristos, ne-am adunat astăzi pentru a opta oară în pelerinaj la moaştele Sfântului Ioan Casian. Urez bun venit tuturor, atât celor de departe, cât şi celor de aproape, şi vă mulţumesc pentru efortul şi fidelitatea voastră. În primul rând, mulţumesc Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, pentru efortul pe care l-a făcut de a fi în mijlocul nostru astăzi şi în zilele ce vor urma, de asemenea mulţumesc Eminenţei Sale Monseniorului Georges Pontier, Arhiepiscop de Marsilia, şi Părintelui Philippe Rast, parohul acestei biserici, care sunt gazdele noastre generoase din fiecare an. Desigur, pelerinajul nostru nu s-ar fi putut desfăşura fără binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Iosif, căruia îi mulţumim în mod special pentru prezenţa şi încurajarea sa părintească pe care ne-o acordă cu multă dragoste în fiecare an. Preasfinţitului Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, şi Preasfinţitului Ignatie Mureşanul, episcop vicar al Spaniei şi Portugaliei, le mulţumesc de asemenea cu multă căldură.

Pelerinaj la Mănăstirea „Maica Domnului şi Sfântul Martin" Cantauque (6 - 9 iunie 2014)

Există în viaţa fiecăruia momente de adevărată bucurie, care transpuse în cuvinte ar putea compromite intensitatea momentului trăit... Aşa se întâmplă atunci când îi întâl­nim pe dragii părinţi Jacob, Moïse, Samuel si Symeon de la mănăstirea Cantauque. Trebuie să trecem într-o zi prin vastul domeniu de la Cantauque pentru a ne lăsa surprinşi de acel „faţă către faţă” cu adevărata credinţă, înţeleasă din izvor, inteligenţa creştină la ea aca­să. Tot aici suntem cuceriţi de adevărata muzică bizantină în limba franceză, rod al unei munci uriaşe care ar trebui perpetuată „iară şi iară, fără încetare”, cum adesea o spun pă­rinţii, şi în vecii vecilor...  

Pelerinaj în inima Ortodoxiei româneşti: Moldova şi mănăstirile pictate din Bucovina

(4 – 11 iulie 2012)  

Paşte la mănăstirea Lupşa sau Înţelesul unui pelerinaj

Sâmbăta Mare. Aproape de miezul nopţii. În bisericuţa veche a mănăstirii Lupşa are loc una din rânduielile din noaptea de Paşte: la capătul unor momente lungi de întuneric, lumânările se aprind, lumina se revarsă, iar din tăcere ţâşneşte Cuvântul anunţând bucuria Învierii.