1 Decembrie 2022

Bucurați‑vă, fii ai lui Adam, că S‑a născut vouă Mântuitor!

(Fragment din scrisoarea pastorală la praznicul Nașterii Domnului, 2021) În atmosfera marcată de suferință, de incertitudini și de teamă, în care petrece lumea de aproape doi ani de zile, în liniștea și în resemnarea cauzate de repetatele vești triste răsună o veste aducătoare de bucurie: „Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s‑a născut astăzi Mântuitor, Care este Hristos Domnul,” (Lc. 2, 10‑11). 

(...) Astăzi ni se reamintește că nu suntem „singuri pe lume” și că lumea aceasta nu e „părăsită” sau „uitată” de Făcătorul ei, după cum El Însuși ne‑a făgăduit prin prorocul Isaia: „Poporul ce locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiați în latura umbrei morții lumină va străluci peste voi.” (Is. 9, 1).... Citeste articolul

1 Aprilie 2022

Paștile Domnului. Întoarcerea la viețuirea cea după Dumnezeu

(Fragment din scrisoarea pastorală la praznicul Învierii Domnului, 2021) În freamătul lumii hărțuite de mai bine de un an de zile de un vrăjmaș pe cât de mic, pe atât de înspăimântător, în forfota așteptării unor noi începuturi, în larma asurzitoare a vehiculelor și a utilajelor ce-și reiau activitatea răzbate, și în acest an, buna vestire a creștinilor drept-slăvitori: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”. Deși nu putem încă să slujim în deplinătatea condițiilor obișnuite, se cuvine totuși să dăm slavă și să aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru că ne-a îngăduit să putem să ne adunăm la biserică și să împlinim cele ce se cuvin praznicului Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Dacă, în aceste zile, gândul lumii acesteia este ațintit mai mult asupra regăsirii obiceiurilor vieții de dinainte de începerea pandemiei, gândul creștinului se adâncește în taina pătimirii, a morții și a Învierii Fiului lui Dumnezeu, care, din iubire de oameni, a devenit (și) Fiul Omului, pentru noi și a noastră mântuire, și a venit pentru ca viață să avem... Citeste articolul

1 Decembrie 2021

Cuvânt pastoral la Nașterea Domnului

(Fragment din Scrisoarea Pastorală la Nașterea Domnului pentru anul 2020) An de an ni se aduce aminte și ni se pune înainte, spre contemplare și adâncire, taina întrupării și arătării în trup a Fiului Celui veșnic, al lui Dumnezeu Cel Viu. Fiecare prăznuire a Nașterii Domnului constituie un nou și binecuvântat prilej de a-L primi în viața noastră și de a-L așeza în centrul existenței noastre, la locul ce I se cuvine, pe Noul Adam, care stă la temelia înnoirii vieții omenești după căderea din Rai – Iisus Hristos, Mântuitorul. Şi tot de atâtea ori suntem puși în fața unei alegeri: de a ne trăi viața pe mai departe, fără să schimbăm ceva, sau de a ne-o acorda (așa cum se acordă instrumentele unei orchestre simfonice, după tonul pe care-l dă vioara întâi) după pilda de viețuire și după învățătura Mântuitorului.

Contextul în care ne aflăm – constrânși de pandemie – constituie o cotitură importantă în cursul, mai bine-zis în vârtejul vieții noastre, pentru că ne pune în situația de a renunța la multe și de a nu putea să ne exprimăm și să ne manifestăm exterior, obligându-ne să ne oprim din alergătura vieții. Atâta doar că noi nu mai știm ce... Citeste articolul

1 Mai 2021

Cuvânt la Învierea Domnului

Postul Paștilor s‑a încheiat, dar, după cum se poate vedea, vremea postirii noastre nu s‑a încheiat... Căci postim în continuare de mersul la biserică și de împărtășirea cu Sfânt Trupul și cu Sângele Domnului, postim de întâlnirea cu frații noștri în credință și de îmbrățișarea pascală, postim de libertatea de a ne mișca și de a ieși cu copiii la plimbare, postim de posibilitatea de a ne vizita părinții și rudeniile, postim de toate festivalurile și proiectele legate de Praznicul Învierii Domnului. Prăznuirea Învierii Mântuitorului Hristos din acest an ne găsește așadar fără perspectiva vreunei manifestări publice, fără posibilitatea de a ne duce la biserică pentru a primi Sfânta Lumină. Însă, deși perspectiva spre cele din afară este închisă, dacă urmăm îndemnul Domnului de a intra în cămara noastră și de a închide ușa pentru a ne ruga Tatălui nostru în ascuns (cf. Mt. 6, 6), vom descoperi că o altă perspectivă ni se deschide, spre cele dinăuntru, spre omul cel tainic al inimii (cf. 1 Pt. 3, 4).

Chiar dacă nu mai suntem familiari cu calea către omul dinlăuntru (cf. Efes. 3, 16) și chiar dacă pogorârea întru cele dinăuntru ale sale îl poate speria pe cel neavizat, e bine să știm că perspectiva regăsirii de sine și a adunării din împrăștierea în care am crescut și am fost educați, încă din frageda noastră copilărie, reprezintă o oportunitate ce nu trebuie... Citeste articolul

1 Decembrie 2020

Cuvânt pastoral la Nașterea Domnului

(Fragment din Scrisoarea Pastorală la Nașterea Domnului pentru anul 2019) Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oamenii buneivoiri! În alergătura vieții și în frământarea lumii în care trăim se mai aude o dată glasul cel dulce al Bisericii, care ne vestește tuturor: Hristos S‑a născut!  

Iar troparul înainteprăznuirii Nașterii Domnului ne îndeamnă, zicând: „Gătește‑te, Bethleeme – și întreg neam omenesc –, că s‑a deschis tuturor Edenul! Împodobește‑te, Efrata – și lumea toată –, că Pomul Vieții în peșteră a înflorit din Fecioara! Pentru că și Rai... Citeste articolul

1 Decembrie 2019

Cuvânt pastoral la Nașterea Domnului

Prăznuim și în acest an nașterea lui Hristos, Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Ca întotdeauna, nu lipsesc cuvenitele pregătiri „după tradiție”, darurile, mâncărurile și băuturile, pomul frumos împodobit și colindele. Toate acestea ne aduc o licărire de bucurie în vârtejul tot mai stresant al vieții, chiar dacă această bucurie se micșorează pe an ce trece și este tot mai repede înăbușită de „grijile acestei vieți”, chiar dacă multe familii nu au parte nici măcar de această bucurie…

Dacă stăm însă bine să ne gândim, tot ce pregătim pentru Crăciun ne privește mai degrabă pe noi decât pe Cel pe care Îl prăznuim sau pe cel de lângă noi, mai necăjit decât noi. Astfel, un praznic ca cel al Nașterii Domnului devine tot mai mult un „pretext” pentru cumpărături și cadouri, pentru mâncat și băut, și se referă tot mai puțin la... Citeste articolul

1 Aprilie 2019

Cuvântul la Învierea Domnului

Fragment din Scrisoarea Pastorală la Sfintele Paști 2018 În noaptea întunecoasă a acestei lumi se ivește iarăși o licărire de lumină, iar de la ea, mulțime de alte luminițe se răspândesc și se înmulțesc, făcând pământul să devină asemenea cerului, înstelat. Iar o dată cu lumina ce risipește întunericul nopții, răsună din nou vestirea: „Hristos a înviat!”, la care tot sufletul creștinesc și de Hristos iubitor răspunde într‑un glas: „Adevărat a înviat!”

Dar Hristos Domnul a înviat nu „pentru Sine”, ci pentru noi, căci nu „pentru Sine” avea nevoie să guste pătimirea, suferința și moartea, El fiind fără de păcat, ci pentru noi și pentru a noastră mântuire le‑a gustat, după cum și mărturisim în Crez. Aceasta înseamnă că moartea și învierea Domnului ne privesc pe noi, pe fiecare, în mod... Citeste articolul

1 Decembrie 2018

Cuvânt pastoral la Nașterea Domnului

Fiul Cel veșnic al lui Dumnezeu Se face, prin întrupare, fratecu fiecare dintre noi și ne ridică la demnitatea de fiiai lui Dumnezeu Tatăl, pe noi, cei robiți păcatului și morții, dăruindu-ne privilegiul de a fi, împreună cu El, moștenitori ai Împărăției Cerurilor (cf. Rm. 8, 17). El nu ne dăruiește înfierea și moștenirea după merit, ci după a Sa iubire-de-oameni. Nu ne dă după dreptate, ci după a Sa mare-milă. Nu ne primește după faptele legii, ci după credința (cf. Rom. 3, 28) și bună-voirea fiecăruia dintre noi. Nu ne făgăduiește ceva mincinos, ci ne face părtași, încă de pe acum, la bunătățile cele adevărate ale Împărăției Cerurilor. Și spune la tot omul însetat și înfometat: Dacă este cineva însetat, să vină la Mine și să bea.(Ioan 7, 37). Ascultaţi-Mă pe Mine şi veţi mânca cele bune şi întru bunătăţi se va desfăta sufletul vostru. (Is. 55, 2). Dar adaugă: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.(Matei 4, 4). Și ni Se descoperă zicând: Eu (Cuvântul Cel veșnic al Tatălui) sunt Pâinea Vieții. (…) Iar Pâinea pe care o voi da vouă este Trupul Meu. (cf. Ioan 6, 51). Căci Trupul Meu este adevărată mâncare și Sângele Meu, adevărată băutură. (Ioan 6, 55).

Celor apăsați de povara și de necazurile vieții, Fiul Omului le spune: Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi (Matei 11, 28). Iar celor care petrec în întunericul necunoașterii de Dumnezeu, Hristos Cel ce S-a născut le spune: Eu sunt lumina lumii – lumina cea adevărată (cf. In. 1, 9). Cel ce urmează Mie nu va umbla... Citeste articolul

1 Aprilie 2018

Cuvînt la Învierea Domnului

Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul care vine în lume (cf. In. 1, 9) răsare din nou peste creștini și peste întreaga lume. Ea răsare din mormântul Domnului Hristos Cel înviat din morți și luminează în întunericul de confuzie, de suferință și de disperare al lumii acesteia, care a iubit întunericul mai mult decât lumina (cf. In. 3, 19). Dar Lumina lui Hristos luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins‑o (In. 1, 5) și nu o poate nicicum stinge, pentru că Lumina este Însuși Hristos, Dumnezeu nostru, împreună‑purtătorul suferințelor și al durerilor noastre și ale întregii umanități, cu a Cărui rană noi toți ne‑am vindecat (cf. Is. 53, 5; 1 Pt. 2, 24); biruitorul morții și dătătorul unei vieți noi pe care o primim prin nașterea din nou, din apă și din Duh (cf. In, 3, 3‑5), a Botezului.

Iată, deci, ce prăznuim noi astăzi: NAȘTEREA NOASTRĂ DIN NOU, CEA DE LA DUMNEZEU! Prăznuim înnoirea firii și a vieții noastre, ce ne sunt dăruite de Cel Care, din iubire față de Omul (Adamul) pe care l‑a zidit după chipul Său sau, mai precis, după icoana Sa (după ikona, din greacă), văzând schimonosirea și desfigurarea aduse omului după căderea din Rai, S‑a pogorât din ceruri și... Citeste articolul

4 Martie 2018

Slujire pastorală și roade mântuitoare în Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale

20 de ani de la hirotonia și întronizarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop și Mitropolit Iosif În ziua de 15 martie a acestui an se împlinesc 20 de ani de la hirotonia și întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif ca întâi-stătător al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, ani plini de încărcătură, de evenimente, de jertfă și de împliniri; ani nu mulți, dar nici puțini, ani ai multor începuturi și ai multor speranțe. Unii au renăscut în acești 20 de ani, alții încă se mai caută pe ei înșiși; unii erau copii acum 20 de ani, iar acum sunt părinți; alții erau părinți, iar acum sunt bunici. Dar cert este că în acești 20 de ani, nu mulți, dar nici puțini, se vede lucrarea lui Dumnezeu în și cu poporul Său.

Compoziția prezenței românești în cele nouă țări ce compuneau Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale în 1998 s-a modificat în mod considerabil de atunci și până astăzi. Și aceasta a constituit marea provocare pentru slujirea pastorală și misionară printre românii ce s-au stabilit în această parte a Europei. Dacă la acea vreme... Citeste articolul

1 Decembrie 2017

Cuvânt pastoral la Naşterea Domnului

Astăzi, Lumina cunoştinţei ră­sare peste întreaga făptură, luminând pe tot omul care vine în lume (cf. In. 1, 9). Pentru noi, cei credincioşi, ea este Lumi­na cea adevărată (idem), lumina cunoaşterii adevăratului Dumnezeu, ea este lumina lină a Sfintei Slave pe care o cântăm sea­ră de seară, lumină care, dacă intră în ini­ma omului, luminează în întunericul (cf. In. 1, 5) din ea, şi pe care, dacă o urmăm, nu vom umbla în întuneric, ci vom afla Lumina Vieţii (cf. In. 8, 12). Iar această Lumină din Lumină Care este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, este Însuşi Hristos Domnul, Cel Care, pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântui­re, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om, după cum mărturisim în Crez.

Lumea de azi, ca şi cea în care Hristos Domnul Se năştea odinioară, nu mai ştie să primească şi să caute Lumina, pentru că iubeşte întunericul mai mult decât Lumina, căci faptele ei sunt viclene. Că oricine face cele rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele Lui să nu se vădească (cf. In. 3. 19-20). Cu toate acestea, şi în lumea ce astăzi se află... Citeste articolul

1 Aprilie 2017

Crucea, moartea și Învierea lui Hristos – Taina mântuirii noastre

Hristos a inviat! În curgerea tot mai grăbită a timpu­lui, iată-ne ajunşi şi anul acesta, pregătiţi sau mai puţin pregătiţi, la Praznicul Învierii Domnului. Ritmul tot mai alert in care ni se petrece viaţa de toate zilele ne pune, insă, in pericol toc­mai gustarea din Esenţial şi trăirea in Esenţial, impingându-ne a trăi in grabă chiar şi cele mai importante momente ale vieţii noastre personale, familiale, ecleziale sau sociale... Acest lucru se poate intâmpla şi cu Luminosul Praznic de astăzi, dacă nu reuşim să identi­ficăm modalitatea de a pune frână alergării cotidiene şi de a reduce vârtejul in care ne angrenează grijile cele de toată vremea. Dar din fericire pentru noi, din perspectiva lui Dumnezeu Care petrece in veşnicie, toate neajunsurile şi neimplinirile ce caracterizea­ză timpul nostru limitat se pot recupera, in orice moment, prin intoarcerea către El şi prin incredinţarea intregii noastre vieţi şi a nădejdii noastre in mâinile Sale.

Vouă vă este dat să cunoaşteţi Taina Împărăţiei lui Dumnezeu, ne spune Domnul (cf. Mc. 4, 11). Şi intâi această Taină ni s-a sădit in suflet prin Harul cel mare primit la Botez, şi intărit prin Sfântul Mir, şi inmulţit prin impărtăşirea cu Sfântul Trup şi Sânge al lui Hristos, prin care am devenit, aseme­nea mlădiţei altoite pe viţă, mădulare ale Trupului lui... Citeste articolul

1 Decembrie 2016

Taina Naşterii lui Hristos temeiul vieţuirii noastre cu Dumnezeu în toate zilele

Prin mila şi purtarea de grijă a Preabunului Dumnezeu, ne-am învred­nicit a ajunge încă o dată să prăznuim naşterea după trup a Fiului Celui împreună-veşnic cu Tatăl ceresc, a Domnu­lui nostru Iisus Hristos. Acest luminat Praz­nic constituie pentru noi un prilej de a pă­trunde mai în adânc Taina întrupării lui Dumnezeu, pentru a ne putea însuşi mereu mai mult din ceea ce ea înseamnă pentru viaţa noastră. E vorba, aşadar, de o taină,adică nu de ceva în văzul tuturor...Ceea ce se vede as­cunde ceea ce nu se vede. Ceea ce văd ochii trupului trimite la ceea ce poate vedea doar inima curată.Dacă cei care s-au învrednicit să fie martorii de odinioară ai naşterii Dom­nului au fost doar cei care Îl aşteptau pe Mân­tuitorulsau Îl căutau cu inimă binevoitoare, cei care acum pot contempla Tainace ne stă înainte sunt doar aceia care au bunăvoirea să-şi deschidă inima pentru a-L primi în ea pe Fiul lui Dumnezeu Care, precum s-a întâm­plat la vremea naşterii Sale, nu are unde să-şi plece capul(Mt 8, 20).

Să-L întâmpinăm astăzi şi noi pe Dumnezeu-Omul şi să-L primim cu bucurie, cu căldură şi cu dragoste, ca să nu ne aflăm cumva respingătoride Dumnezeu, precum odinioară cei din Ierusalim, ştiind că celor care L-au primit şi cred în Numele Lui le-a dat putere să se facă fiii lui Dumnezeu (In 1, 12). Iar dacă suntem fii, suntem şi moştenitori (Rom. 8, 17). Iar „avutul” lui... Citeste articolul

1 Septembrie 2016

E vremea să facă Domnul!

Că noi legea Ta am stricat (cf. Ps. 118, 126) Evanghelia ce se citeşte la Liturghia ce se săvârşeşte la Anul Nou Bisericesc ne pune înainte un pasaj de la Sf. Evan­ghelist Luca (4, 18-19): „Duhul Domnului estepeste Mine, pen­tru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu ini­ma; să propovăduiesc robilor dezrobirea si celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi, si să vestesc anul plăcut Domnului”.

Acesta reproduce, de fapt, prorocia lui Isaia (61, 1-2) pe care Domnul o citeşte în sinagogă la începutul propovăduirii Sale. Pasajul ales ne vesteşte un răstimp de mi­lostivire din partea Domnului. Adică ni se reaminteşte că timpul ce ne stă înainte nu ne aparţine şi, prin urmare, nu se cuvine să facem „ce vrem” cu el. Vremea ce ni se vesteşte la acest început de an... Citeste articolul

1 Mai 2016

Cuvânt la Învierea Domnului

(fragment din Scrisoarea Pastorală la Învierea Domnului 2015) Astăzi, în tot sufletul care mai caută la Dumnezeu, fie şi numai din când în când, întunericul se duce şi lumina cea ade­vărată începe să răsară1. Căci aşa cum reţeaua telefonului caută şi găseşte tele­fonul chiar şi atunci când este stins, dar mai are puţină baterie, tot aşa şi lumina lui Hristos caută şi găseşte pe tot sufle­tul luminatprin Botez, chiar şi atunci când lumina credinţei mai pâlpâie doar puţin sau chiar s-a stins, mai păstrând măcar puţină înclinaţie spre fapta cea bună... De aceasta ne încredinţează Apostolul iubirii, Sfântul Ioan, atunci când ne dă criteriul rămânerii în Lumi­na lui Hristos, zicând: Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi smin­teală nu este întru el. Iar cel care îl urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie înco­tro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui2.  

Prin urmare, criteriul după care ne călăuzim în viaţa noastră de creştini nu este unul „teoretic” şi nici „exterior”, ci este unul lăuntric – este criteriul ase­mănării cu Dumnezeu – Iubirea. Învierea lui Hristos Domnul este un eveniment universal, cosmic, care cu­prinde şi înnoieşte întreaga creaţie în ansamblul ei şi în... Citeste articolul

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni