Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Imnografia Postului Mare este mai explicită decât oricare alta în învăţătura filocalică a luptei duhovniceşti.
Luni, în prima zi a postului, stihira lui Teodor de după a treia catismă de la Utrenie cântă (de două ori):
Preacinstitul Post să‑l începem cu bucurie, strălucind noi cu razele sfintelor porunci ale lui Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt:
• strălucirea dragostei,
• fulgerul rugăciunii,
• sfinţenia curăţiei,
• tăria bărbăţiei.
Ca să ajungem luminaţi la sfânta Înviere cea de a treia zi, care luminează lumea cu nestricăciunea.
Tot la Utrenie, la tricântarea lui Iosif, cântarea I (stihira a 2‑a):
Iată vremea pocăinţei, iată ziua mântuirii, intrarea Postului;
Suflete, priveghează şi intrările poftelor închide‑le, către Domnul uitându‑te.
Pentru că (tot acolo, stihira a 4‑a):
Însumi eu, păcatului m‑am făcut rob.
Însumi eu mi‑am deschis uşa poftelor.
Aprinderea poftelor întunecă vederea sufletului (stihira întâi, cântarea a 8‑a). Beţia patimilor întunecă şi orbeşte sufletul (stihira a 3‑a, cântarea a 8‑a). De aceea, stihira a doua (cântarea a 8‑a) îndeamnă:
Saţiul poftelor urând, smeritul meu suflet,
hrăneşte‑te cu dulceaţa virtuţilor
şi te îndulceşte mai mult cu desfătarea Postului,
abătându‑te de la amărăciunea dulceţilor
şi (aşa) viază în veci.
Îndulcirea cu plăcerile poftelor aduce după sine focul ispitelor (stihira lui Teodor de la stihoavna Vecerniei de luni seara), iar întinăciunile care urmează sunt spălate de ploile sau râurile de lacrimi ale pocăinţei (stihirile 1 şi 2 de la aceeaşi Vecernie).
Urmează Canonul Sfântului Andrei Criteanul, care explică în cântarea a doua de luni seara ce consecinţe are primirea „poftelor iubitoare de plăcere” (sau „de dezmierdare”):
• aduce în noi „urâţenia patimilor” şi aşa ne strică „frumuseţea minţii” (stihira a 4‑a);
• pătează haina trupului şi întinează podoaba cea după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu (stihira a 6‑a);
• întunecă frumuseţea sufletului şi mintea o face ţărână (stihira a 7‑a);
• rupe veşmântul cel dintâi, ţesut de Ziditorul din început şi mă lasă gol (stihira a 8‑a);
• mă îmbracă în haină ruptă, ţesută de şarpele cu sfatul (stihira a 9‑a).
Aşa că sfântul imnograf constată:
Mintea s‑a rănit, trupul s‑a moleşit, duhul boleşte; cuvântul a slăbit, viaţa s‑a omorât, sfârşitul este la uşă. Ce vei face? (cântarea a 9‑a, stihira întâi).
Şi:
Legea a slăbit, Evanghelia nu lucrează şi toată Scriptura nu este băgată în seamă întru tine; Profeţii au slăbit şi tot cuvântul celui drept. Şi rănile tale, o, suflete, s‑au înmulţit, nefiind doctor care să te vindece (cântarea a 9‑a, stihira a 3‑a).
De‑a lungul canonului său, Sfântul Andrei Criteanul aduce în faţa sufletului rănit de „pornirile cele iubitoare de desfătări” (canon, joi, cântarea a 2‑a, stihira a 3‑a) pilde din toată Scriptura, veche şi nouă, care îi arată pe cei drepţi şi pe cei nedrepţi, chipuri ale luptei duhovniceşti.
Aceste pilde ale luptei duhovniceşti sunt explicitări concrete ale sfintelor porunci ale lui Hristos despre care vorbeşte stihira lui Teodor cu care se deschide Postul Mare:
• tăria curajului, a bărbăţiei în lupta duhovnicească;
• sfinţenia curăţiei (lacrimile pocăinţei);
• fulgerul rugăciunii, care alungă poftele cele cu sila supărătoare (canon, joi, cântarea a 7‑a, prima stihiră a Cuvioasei Maria Egipteanca);
• strălucirea dragostei.
Pr. Iulian Nistea
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team