Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Vremea este ca Domnul să lucreze. Şi-a fost seară şi-a fost dimineaţă, ziua întâi. 1 ianuarie... O nouă zi, un nou an, un nou început pentru fiecare dintre noi. Şi ce oare putea fi mai potrivit şi mai frumos pentru a sărbători această trecere spre noul an decât slujirea Sfintei Liturghii? Cadrul? Unul perfect aş zice: într-o cabană la o altitudine de aproximativ 2000 de metri, înconjuraţi de munţi cernuţi cu zăpadă. Fără îndoială că fiecare dintre noi a pus înaintea lui Dumnezeu năzuinţele şi dorinţele de mai bine pentru anul ce va să fie, pentru ca Domnul să rânduiască aşa cum ne este mai bine şi mai de folos.
Prezenţa la liturghie este cel mai mare bine care ni-l putem face, nouă înşine în primul rând şi celorlalți implicit. Căci oare ce altceva este liturghia decât o înviere necontenită(1), o oprire în veşnicia iubirii dumnezeieşti, în care timpul dispare şi sufletul şopteşte:
„Doamne Iisuse, Iubire-Liturghisire
Plânge Duhul în mine de a Ta lipsire
Primeşte-mă ca pe o Prescură,
Fă şi din mine a Ta Liturghisire
Agneţul - Mielul Jertfelnic pe care îl întrupezi
Şi din Prescura mea să-L înviezi,
Să mă împărtăşesc şi eu cu Tine
Să fiu şi eu Iubire-Liturghisire.”(2)
La liturghie nu mergem niciodată singuri, ci odată cu noi îi purtăm în faţa lui Dumnezeu şi pe toţi cei dragi nouă, vii şi adormiţi. Cine se plânge de lipsă de fapte bune, să meargă la liturghie!
Aş zice că începutul cel bun a fost făcut, acum ţine de fiecare dintre noi să lucreze după putere. Vorbind despre asceză, părintele Ghelasie Gheorghe sublinia faptul că „asceza este să vrei, nu atât să renunţi. Fiul decăzut face asceză ca smulgere din propria mizerie. Unii cred că este de ajuns asceza, alţii că este de ajuns iubirea. Ca realitate, ele merg împreună. Asceza este în vederea întâlnirii cu Tatăl. însă, în momentul întâlnirii, asceza rămâne la poarta casei şi iubirea intră înăuntru căci întâlnirea cu Tatăl este dincolo de asceză, ca Ospăţ Ceresc-împărtăşire.”(3)
Aşa să ne ajute Dumnezeu! Şi-a fost seară şi-a fost dimineaţă, ziua Domnului...(4)
Iuliana Trancă, Paris
Note:
1.Părintele Ghelasie Gheorghe, „Trăirea mistică a Liturghiei”, Ed. Platytera, Bucureşti,
2009,p. 64.
2.Idem, p. 157.
3.Părintele Ghelasie Gheorghe, „Memoriile unui isihast”, Ed. Platytera, Bucuresti, 2006, p. 48.
4. Cu fiecare liturghie putem rosti cuvintele din seara de Paşti: „Aceasta este Ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa”.
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team