2011... DIN NOU LA DRUM!

   Vremea este ca Domnul să lu­creze. Şi-a fost seară şi-a fost dimineaţă, ziua întâi. 1 ianu­arie... O nouă zi, un nou an, un nou început pentru fiecare dintre noi. Şi ce oare putea fi mai potrivit şi mai fru­mos pentru a sărbători această trecere spre noul an decât slujirea Sfintei Liturghii? Cadrul? Unul perfect aş zice: într-o cabană la o altitudine de aproximativ 2000 de me­tri, înconjuraţi de munţi cernuţi cu zăpa­dă. Fără îndoială că fiecare dintre noi a pus înaintea lui Dumnezeu năzuinţele şi dorin­ţele de mai bine pentru anul ce va să fie, pentru ca Domnul să rânduiască aşa cum ne este mai bine şi mai de folos. https://apostolia.eu/index.php/jersey-dating-sites/ | dating etiquette in ireland | https://apostolia.eu/index.php/outsource-your-online-dating/ | dating hallmark cards

   Prezenţa la liturghie este cel mai mare bine care ni-l putem face, nouă înşine în pri­mul rând şi celorlalți implicit. Căci oare ce alt­ceva este liturghia decât o înviere necontenită⁽¹⁾, o oprire în veşnicia iubirii dumnezeieşti, în care timpul dispare şi sufletul şopteşte:

  „Doamne Iisuse, Iubire-Liturghisire

  Plânge Duhul în mine de a Ta lipsire

  Primeşte-mă ca pe o Prescură,

 Fă şi din mine a Ta Liturghisire

  Agneţul - Mielul Jertfelnic pe care îl întrupezi

  Şi din Prescura mea să-L înviezi,

  Să mă împărtăşesc şi eu cu Tine

  Să fiu şi eu Iubire-Liturghisire.”⁽²⁾

    La liturghie nu mergem niciodată sin­guri, ci odată cu noi îi purtăm în faţa lui Dumnezeu şi pe toţi cei dragi nouă, vii şi adormiţi. Cine se plânge de lipsă de fapte bune, să meargă la liturghie!

   Aş zice că începutul cel bun a fost făcut, acum ţine de fiecare dintre noi să lucreze după putere. Vorbind despre asceză, părin­tele Ghelasie Gheorghe sublinia faptul că „asceza este să vrei, nu atât să renunţi. Fiul decăzut face asceză ca smulgere din pro­pria mizerie. Unii cred că este de ajuns as­ceza, alţii că este de ajuns iubirea. Ca rea­litate, ele merg împreună. Asceza este în vederea întâlnirii cu Tatăl. însă, în momen­tul întâlnirii, asceza rămâne la poarta ca­sei şi iubirea intră înăuntru căci întâlnirea cu Tatăl este dincolo de asceză, ca Ospăţ Ceresc-împărtăşire.”⁽³⁾

   Aşa să ne ajute Dumnezeu! Şi-a fost sea­ră şi-a fost dimineaţă, ziua Domnului...⁽⁴⁾

Iuliana Trancă, Paris

 

Note:

1.Părintele Ghelasie Gheorghe, „Trăirea mis­tică a Liturghiei”, Ed. Platytera, Bucureşti,

2009,p. 64.

2.Idem, p. 157.

3.Părintele Ghelasie Gheorghe, „Memoriile unui isihast”, Ed. Platytera, Bucuresti, 2006, p. 48.

4.   Cu fiecare liturghie putem rosti cuvintele din seara de Paşti: „Aceasta este Ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne ve­selim într-însa”.