Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Editura Apostolia, Paris; Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2019.
Traducere și note:
Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei
«Omul care a traversat potopul marii întoarceri și a presimțit „revelațiile morții” este, de acum înainte, stăpânit de o „dureroasă bucurie”. Iată‑l pătruns de o gingășie în întreaga sa ființă, care nu e un simplu refuz al pătimirii, ci o pătimire transfigurată de cea a Domnului. El devine capabil de a‑l întâmpina pe celălalt nu ca pe un vrăjmaș, ci ca pe un frate – e „misterioasa” „iubire a vrăjmașilor” din Evanghelie –, de a‑l primi fără a‑l judeca și poate de a găsi cuvintele care să‑l trezească. Fără a o căuta, el va fi altul în cuvintele și în gesturile cele mai obișnuite și poate va lăsa să se vadă că există un sens, că moartea n‑are ultimul cuvânt.
Nu se poate ajunge la înțelegerea omului în Hristos decât prin pocăință și rugăciune. Atunci, poate, vom vorbi despre el printr‑o oarecare care, deodată, se face adorație și atenție printr‑o anumită capacitate de a „vedea” în celălalt, în destinul unei persoane, în istoria oamenilor, făgă-duința vieții, șansa frumuseții.
Cuvintele ce ies dintr‑o inimă curată pot „însămânța” o altă inimă. Precum Moise în muntele Sinai nu‑L poate vedea pe Dumnezeu decât „din spate”, tot astfel și cuvintele devin precum reversul tăcerii, precum reversul păcii. Această pace... mărturisește prezența Celui Înviat. Blândețea celor puternici face din om un pom al păcii, care „va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, iar rodul său va da la vremea sa și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori” (Ps. 1, 3). Au fost masacrați arborii sub pretextul că nu folosesc la nimic. Și se observă astăzi că, fără arbori, pământul nu mai este roditor. Acest moment are nevoie de oameni care să fie ca arborii, grei de o pace tăcută, ce se înrădăcinează, deodată, adânc, și în pământ, și în cer.»
Olivier Clément, Întrebări asupra omului
«Admiraţia şi respectul profund pentru Profesorul Olivier Clément pleacă de la ceea ce el, aprofundând de‑a lungul vieţii sale, numeşte misterul (taina) persoanei umane. Mi‑am dat seama din lungile şi frumoasele sale cursuri de Teologie, Istorie a Bisericii sau Teologia Sfinților Părinţi, de importanţa pe care o are pentru creştinii şi societatea de astăzi, în general, faptul de a spune cine este omul, de a vorbi despre el cu multă pertinență, scoţând în evidenţă frumuseţea absolută dată omului de către Omul Dumnezeu. Olivier Clément a avut pentru tot omul un respect imens, considerându‑l după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi deci demn de toată cinstirea de care suntem capabili, pentru că Dumnezeu Însuşi i‑a acordat omului toată cinstirea şi toată dragostea care pot veni de la El.»
Mitropolitul Iosif, Cuvânt înainte la ediția a II‑a
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team