Nepsis Summer Festival 2015a constituit o premieră si o manifestare de excepție, organizată de Nepsis Francesi găzduită la palatul Behagues al Ambasadei noastre la Paris, cu participare entuziastă a tinerilor din mai multe țări, între 5 si 7 iunie. O punte între generații în măsura în care tinerii interpreți au fost jurizați de nume sonore precum Vlad CROSMAN, Costin PETRESCU (fost Mondial și Phoenix) sau Åžtefan HRUÅžCÄ‚, care au și participat de altfel la interpretarea finală comună a tuturor concurenților. Un eve­niment care continuă să facă valuri printre tineri, catalogat pe facebook ca fiind „cel mai" Laureații concursului de folk au fost, la secțiunea individual, Bogdan CÄ‚PÄ‚Å¢ÎNÄ‚ (lo­cul 1), Dragos TOMOIOAGÄ‚ (locul 2) și Angela NECHIFOR (locul 3). Premiul de popularitate a revenit Mariei RADA, de numai 10 ani. La secțiunea trupe au câștigat trupa AGAPIS - Constantin COZLAN, Cosmin FAGE, Daria ÅžEUŢĂ, Mihai SARBU, Natalia BEREGA și Vasile GULIGÄ‚ (locul 1), trupa SPERANÅ¢A - Cătălin MALCOCI, Cristina STOICA, Iacob IATCO, Ionela CAZACU și Octavian CRISTEA (locul 2), și respectiv SURORILE POLISCIUC - Mariana POLISCIUC, Ana POLISCIUC și Iulian PRODAN (locul 3). Marele Trofeu NEPSIS SUMMERFESTIVAL 2015a reve­nit trupei PORTATIV - Angela Nechifor, Andrei Bogdan, Bogdan Căpățînă, Claudia Bădulescu și Valentina Dascălu. Concursul de folk a fost urmat de prima ediție a „Balului Tinerilor”, ce a avut ca temă „Tradiții și Folclor”, printre suprizele serii numărându-se dansurile folclorice, concertul susținut de Corala Catedralei Sfinții-Arhangheli din Paris și concursul de „Miss si Mister Tradiție.”

Referindu-se la muzica folk, IPS Iosif, prezent cu căldură și entuziasm în mijlocul participanților și adresând cuvânt la momentul decernării premiilor, mărturisea: „Mi-am dat seama că muzica folk este foarte la îndemâna tuturor, după cum îi spune și numele, „folk” însemnând popular. Este o muzică în care suntem și poeți, suntem și oameni ai credinței, suntem și sentimentali, putem să exprimăm ceea ce trăim, suntem și protestatari, pentru că muzica folk acceptă și pro­testul. Eram copil când Åžtefan Hrușcă, de exemplu, cânta la cenaclul Flacăra. Vă dați seama ce formă de protest extraordinar era pe vremea aceea, deși eu nu înțelegeam, eram prea mic, într-o Românie în chingi. Åži ce cântau ei atunci, generația aceea ex­traordinară, i-a inspirat pe mulți, era și o formă de eliberare, o formă de libertate, pentru că atunci când te exprimi, te și eli­berezi. Apoi, muzica aceasta folk a izvorât și din temnițele comuniste, pentru că foar­te multe din cele cântate astăzi de interpreții muzicii folk au fost alcătuite în pușcării. Dragoste pentru viață. Nu neapărat expri­mată în rugăciune, în această convorbire lăuntrică a omului cu Dumnezeu, cu sine și cu creația, fără deci să aibă pretenția că este o rugăciune. Dar dacă fiecare suspină în inima lui, ar fi o rugăciune, cum spune părintele Arsenie Papacioc. Ne gândim că tot ceea ce trăiește omul, tot ceea ce expri­mă omul, exprimă înaintea lui Dumnezeu, nu numai înaintea oamenilor, și mai ales și în primul rând înaintea lui Dumnezeu, pen­tru că într-o stare lăuntrică, de durere, de bucurie, de suferință, de tristețe sau de ve­selie, întâi de toate Dumnezeu este Cel care primește stările sufletului nostru.”