NEPSIS Summer Festival 2015

Nepsis Summer Festival 2015a constituit o premieră si o manifestare de excepţie, organizată de Nepsis Francesi găzduită la palatul Behagues al Ambasadei noastre la Paris, cu participare entuziastă a tinerilor din mai multe ţări, între 5 si 7 iunie. O punte între generaţii în măsura în care tinerii interpreţi au fost jurizaţi de nume sonore precum Vlad CROSMAN, Costin PETRESCU (fost Mondial şi Phoenix) sau Ştefan HRUŞCĂ, care au şi participat de altfel la interpretarea finală comună a tuturor concurenţilor. Un eve­niment care continuă să facă valuri printre tineri, catalogat pe facebook ca fiind „cel mai" Laureaţii concursului de folk au fost, la secţiunea individual, Bogdan CĂPĂŢÎNĂ (lo­cul 1), Dragos TOMOIOAGĂ (locul 2) şi Angela NECHIFOR (locul 3). Premiul de popularitate a revenit Mariei RADA, de numai 10 ani. La secţiunea trupe au câştigat trupa AGAPIS - Constantin COZLAN, Cosmin FAGE, Daria ŞEUŢĂ, Mihai SARBU, Natalia BEREGA şi Vasile GULIGĂ (locul 1), trupa SPERANŢA - Cătălin MALCOCI, Cristina STOICA, Iacob IATCO, Ionela CAZACU şi Octavian CRISTEA (locul 2), şi respectiv SURORILE POLISCIUC - Mariana POLISCIUC, Ana POLISCIUC şi Iulian PRODAN (locul 3). Marele Trofeu NEPSIS SUMMERFESTIVAL 2015a reve­nit trupei PORTATIV - Angela Nechifor, Andrei Bogdan, Bogdan Căpăţînă, Claudia Bădulescu şi Valentina Dascălu. Concursul de folk a fost urmat de prima ediţie a „Balului Tinerilor”, ce a avut ca temă „Tradiţii şi Folclor”, printre suprizele serii numărându-se dansurile folclorice, concertul susţinut de Corala Catedralei Sfinţii-Arhangheli din Paris şi concursul de „Miss si Mister Tradiţie.”

Referindu-se la muzica folk, IPS Iosif, prezent cu căldură şi entuziasm în mijlocul participanţilor şi adresând cuvânt la momentul decernării premiilor, mărturisea: „Mi-am dat seama că muzica folk este foarte la îndemâna tuturor, după cum îi spune şi numele, „folk” însemnând popular. Este o muzică în care suntem şi poeţi, suntem şi oameni ai credinţei, suntem şi sentimentali, putem să exprimăm ceea ce trăim, suntem şi protestatari, pentru că muzica folk acceptă şi pro­testul. Eram copil când Ştefan Hruşcă, de exemplu, cânta la cenaclul Flacăra. Vă daţi seama ce formă de protest extraordinar era pe vremea aceea, deşi eu nu înţelegeam, eram prea mic, într-o Românie în chingi. Şi ce cântau ei atunci, generaţia aceea ex­traordinară, i-a inspirat pe mulţi, era şi o formă de eliberare, o formă de libertate, pentru că atunci când te exprimi, te şi eli­berezi. Apoi, muzica aceasta folk a izvorât şi din temniţele comuniste, pentru că foar­te multe din cele cântate astăzi de interpreţii muzicii folk au fost alcătuite în puşcării. Dragoste pentru viaţă. Nu neapărat expri­mată în rugăciune, în această convorbire lăuntrică a omului cu Dumnezeu, cu sine şi cu creaţia, fără deci să aibă pretenţia că este o rugăciune. Dar dacă fiecare suspină în inima lui, ar fi o rugăciune, cum spune părintele Arsenie Papacioc. Ne gândim că tot ceea ce trăieşte omul, tot ceea ce expri­mă omul, exprimă înaintea lui Dumnezeu, nu numai înaintea oamenilor, şi mai ales şi în primul rând înaintea lui Dumnezeu, pen­tru că într-o stare lăuntrică, de durere, de bucurie, de suferinţă, de tristeţe sau de ve­selie, întâi de toate Dumnezeu este Cel care primeşte stările sufletului nostru.”