Minunea de la Podul Vulturului

În data de 28 octombrie 312 a avut loc un eveniment important care a schimbat atitudinea lui Constantin faÅ£ă de creÅŸtini: victoria obÅ£inută împotriva lui MaxenÅ£iu în apropierea Romei. Înainte de victoria de la Pons Milvius (Podul Vulturului), Constantin a avut o viziune, relatată de doi dintre biografii săi: Eusebiu de Cezareea, în lucrarea sa intitulată Vita Constantini, ÅŸi LactanÅ£iu, în Despre moartea persecutorilor (De mortibus persecutorum). Înainte de acest eveniment, religia lui Constantin era păgână; era vorba de cultul sincretist al soarelui (Sol invictus), introdus de împăratul Aurelian, poate cu unele influenÅ£e platonice (Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, vol. 1, BucureÅŸti, 1975). Conform celor două relatări amintite mai sus, în ajunul luptei Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripÅ£ia: „Prin acest semn vei învinge” („εν τουτω νικα”, „in hoc signo vinces”) (LactanÅ£iu, De mortibus persecutorum 48, 5). Noaptea, în somn, i s‑a arătat Domnul Iisus Hristos cu semnul crucii pe care‑l văzuse ziua pe cer, cerându‑i să‑l pună pe steagurile soldaÅ£ilor ca să le servească drept semn protector în lupte. Acest semn este monograma lui Hristos. În zori, Constantin a confecÅ£ionat un steag după modelul arătat în vis, purtând monograma creÅŸtină, steag numit labarum. Aceasta este relatarea lui Eusebiu. LactanÅ£iu prezintă acelaÅŸi eveniment, dar cu câteva detalii diferite pe care nu le mai amintim aici. Important este faptul că împăratul Constantin a câÅŸtigat lupta împotriva lui MaxenÅ£iu. TotuÅŸi, evenimentul petrecut înainte de bătălie ÅŸi contestat de către unii istorici, care afirmă că împăratul Constantin s‑a aflat sub efectul unei halucinaÅ£ii, este cel care l‑a făcut pe Constantin să treacă de partea creÅŸtinilor.

Edictul de la Milano, ianuarie 313

La câteva luni după victoria împotriva lui MaxenÅ£iu, Constantin acordă libertate de cult generală, cu preferinÅ£ă ÅŸi stăruinÅ£ă pentru creÅŸtinism, care era până atunci singura religie netolerată, nepermisă (religio ilicita) din Imperiul Roman. Acest act de dreptate, de protejare ÅŸi favorizare a creÅŸtinilor a avut loc prin aÅŸa‑numitul edict de la Milano (Mediolanum), emis în ianuarie 313 de către Constantin la o întâlnire cu Liciniu, care i‑a devenit ÅŸi cumnat prin căsătoria cu Constantia. 

Textual, în acest edict emis în limba latină se afirma: „Când noi, Constantin Augustul ÅŸi Liciniu Augustul, am ajuns cu o fericită ocazie la Milano ÅŸi am analizat tot ceea ce priveÅŸte profitul ÅŸi interesul public, între multele lucruri care păreau a fi avantajoase pentru toÅ£i, în primul rând ÅŸi înainte de toate, am hotărât să emitem edicte prin care să fie asigurat respectul ÅŸi veneraÅ£ia DivinităÅ£ii; prin urmare, am decis să acordăm creÅŸtinilor ÅŸi tuturor celorlalÅ£i libertatea de a urma religia în care fiecare crede, pentru ca Divinitatea care locuieÅŸte în cer, indiferent care este ea, să ofere pace ÅŸi prosperitate nouă ÅŸi tuturor supuÅŸilor noÅŸtri” (citat după http://it.cathopedia.org/wiki/Editto_di_Milano, pagină accesată la data de 3 noiembrie 2012).

ExpoziÅ£ie dedicată Sfântului Constantin ÅŸi epocii sale

Pentru a marca acest eveniment important pentru întreaga creÅŸtinătate din Orient ÅŸi Occident, Muzeul diocezan din Milano, sprijinit de mai multe autorităÅ£i centrale ÅŸi locale (Primăria oraÅŸului Milano, Palatul regal ÅŸi editura Electa, în colaborare cu Ministerul pentru Bunuri ÅŸi ActivităÅ£i Culturale din Italia, dar ÅŸi Arhiepiscopia romano‑catolică de Milano, sub înaltul patronaj al PreÅŸedintelui Republicii Italiene ÅŸi al Secretariatului de Stat al Vaticanului), a inaugurat în data de 25 octombrie 2012, la Palatul Regal, o expoziÅ£ie în amintirea edictului de toleranÅ£ă, cu titlul: Costantino 313 d. C. ExpoziÅ£ia va rămâne deschisă publicului până la data de 17 martie 2013, după care se va muta la Roma până în luna septembrie a anului 2013. 

Această expoziÅ£ie celebrează cel de‑al 17‑lea centenar al edictului de la Milano, amintit mai sus. Organizatorii expoziÅ£iei ÅŸi‑au propus, printre altele, să readucă în centrul atenÅ£iei importanÅ£a avută de oraÅŸul Milano în secolul al IV‑lea, în plin proces de unificare a Europei, dar ÅŸi să scoată în evidenÅ£ă nivelul cultural ÅŸi artistic atins de Imperiul Roman în epoca lui Constantin cel Mare. 

Cele cinci secÅ£iuni ale expoziÅ£iei ilustrează importanÅ£a oraÅŸului Milano ca un centru imperial în secolul al IV‑lea, transformarea Imperiului operată de către Constantin prin politica sa religioasă, de la ultimele persecuÅ£ii până la decretarea creÅŸtinismului ca religie permisă (religio licita) sub semnul monogramei lui Hristos ÅŸi răspândirea acestui semn, reprezentat pe monezi, pe obiecte preÅ£ioase, dar ÅŸi de uz obiÅŸnuit, în întregul Imperiu Roman. 

Urmează o secÅ£iune dedicată mărturiilor figurative păgâne ale epocii constantiniene care demonstrează climatul de toleranÅ£ă culturală manifestată ÅŸi dorită de împărat. În cadrul acestei secÅ£iuni pot fi analizate ÅŸi anumite obiecte de cult folosite de către religiile de mistere, între care poate cea mai cunoscută este mitraismul. 

De o atenÅ£ie particulară se bucură în cadrul expoziÅ£iei ÅŸi principalii protagoniÅŸti ai lumii lui Constantin: armata, cu o prezentare fascinantă a armelor cavaleriei imperiale, Biserica, cu primele locaÅŸuri de cult ale creÅŸtinismului oficial, curtea imperială documentată printr‑o galerie de portrete imperiale ÅŸi de splendide obiecte de artă, toate încercând să restituie realitatea acelei epoci.

ExpoziÅ£ia se încheie cu o secÅ£iune spectaculoasă dedicată figurii de o mare modernitate a Elenei, ca împărăteasă ÅŸi sfântă. Aici sunt reprezentate figura sa, eforturile depuse pentru răspândirea creÅŸtinismului, călătoriile pe care le‑a întreprins pentru a găsi Sf. Cruce ÅŸi faima sa în epoca modernă, toate exprimate prin statui, obiecte rafinate, desene ÅŸi picturi.

Ideea expoziÅ£iei a fost lansată în urmă cu trei ani de către Muzeul diocezan din Milano, după cum afirmă profesoara de Arheologie clasică, Sena Chiesa, una dintre persoanele cele mai implicate în acest proiect. 

Pentru toÅ£i cei care doresc să cunoască mai multe despre persoana lui Constantin cel Mare ÅŸi despre epoca pe care el a marcat‑o, ar fi interesant să viziteze această expoziÅ£ie de la Milano sau, începând din aprilie 2013, la Roma. 

După cum se obiÅŸnuieÅŸte la asemenea evenimente, la vernisarea expoziÅ£iei a fost lansat ÅŸi un catalog cu acelaÅŸi titlu (Costantino 313 d. C.), în care sunt prezentate cele peste 200 de obiecte de artă ÅŸi arheologie, pentru cei care vor să‑şi îmbogăÅ£ească cunoÅŸtinÅ£ele despre împăratul Constantin ÅŸi epoca sa, dar mai ales pentru cei care nu vor avea posibilitatea să viziteze expoziÅ£ia. Mai multe informaÅ£ii despre expoziÅ£ie se găsesc ÅŸi pe site‑ul inaugurat special pentru acest eveniment: http://www.mostracostantino.it/

Împăratul Constantin cel Mare, model de toleranÅ£ă religioasă

În lumea tot mai intolerantă în care trăim astăzi, expoziÅ£ia, ce are ca principală temă libertatea religioasă, este mai actuală ca oricând ÅŸi, mai ales, de interes global, deoarece în zilele noastre, în afara Europei, la fiecare cinci minute moare ucis un creÅŸtin pentru Hristos (cf. Uli Kuhlke, art. „Alle fünf Minuten wird ein Christ getötet”, în ziarul Die Welt din data de 19 septembrie 2012, citat după ediÅ£ia electronică http://www.welt.de/debatte/kommentare/article109334415/Alle‑fuenf‑Minuten‑wird‑ein‑Christ‑getoetet.html, pagină accesată la data de 3 noiembrie 2012). 

De asemenea, nu mai este pentru nimeni un secret faptul că ÅŸi pe continentul european creÅŸtinii sunt uneori discriminaÅ£i ÅŸi dezavantajaÅ£i pentru mărturisirea publică a lui Hristos. Prin urmare, noi, cei care trăim astăzi într‑o lume pluralistă ca ÅŸi cea a secolului al IV‑lea, putem învăÅ£a foarte multe lucruri din poziÅ£ia adoptată de Constantin, el reprezentând, fără îndoială, un exemplu elocvent de conduită ÅŸi virtute, dar ÅŸi de înÅ£elepciune ÅŸi toleranÅ£ă pentru conducătorii politici ai lumii de azi. 

Pr. Alexandru Nan