Adaugat la: 1 Ianuarie 2009 Ora: 15:14

Despre teologie ÅŸi ÅŸtiinÅ£ă în tâlcuirea învăÅ£ăturii sfântului Siluan Athonitul de către ucenicul său, arhimandritul Sofronie. Partea a IV-a

Reliefarea distincÅ£iei dintre gesturile de cunoaÅŸtere proprii teologiei ÅŸi ÅŸtiinÅ£elor ocupă un loc important în tâlcuirea însemnărilor sfântului Siluan Athonitul de către arhimandritul Sofronie. Această distincÅ£ie este subliniată mai ales în ceea ce priveÅŸte riscurile de intruziune a raÅ£ionalismului de tip ÅŸtiinÅ£ific în interiorul teologiei.

Este o punere în gardă privind riscul unei alterări a gestului curat de teologie prin încorsetarea sa în tipare artificiale, venite pe filieră intelectual-academică. Sosit la Paris în anul 1947 ÅŸi solicitând unui cunoscut profesor de teologie ortodoxă gestul de a scrie prefaÅ£a la însemnările cuviosului Siluan, arhimandritul Sofronie se va lovi de refuzul acestuia pe motivul că „nu găseÅŸte în scrierile stareÅ£ului Siluan suficiente idei teologice”. Refuzul va fi resimÅ£it de părintele Sofronie mai curând ca incapacitate a acelui profesor de a surprinde adevărata valoare teologică din scrierilor stareÅ£ului, venită pe fondul unei investiri teologice greÅŸite de care însuÅŸi arhimandritul fugise în tinereÅ£ea sa atunci când părăsise facultatea de teologie, unde nimeni nu ÅŸtia să îl înveÅ£e „cum să câÅŸtige veÅŸnicia”. Optând pentru viaÅ£a monahală athonită, Pronia dumnezeiască rânduise între timp ca, un călugăr aproape analfabet ca stareÅ£ul Siluan, să îi dea acele repere de negrăit ale vieÅ£ii veÅŸnice pe care teologia academică le ignora, ÅŸi pe care prin refuzul cu pricina nu făcea decât să continue să le ignore. SituaÅ£ia îl va aduce pe arhimandritul Sofronie către a scrie mărturisitor:

„Vorbind despre scrierile stareÅ£ului, un teolog intelectualist ar putea fi ispitit să spună: „Nu găsesc în ele bogăÅ£iile gândirii teologice; nu văd o cunoaÅŸtere dogmatică”. El poate vorbi astfel numai pentru că spiritualitatea sa se situează pe alt plan. Un teolog raÅ£ionalist e preocupat de un număr de probleme a căror soluÅ£ie o caută pe căile speculaÅ£iei raÅ£ionale. ExperienÅ£a sa religioasă nu este adeseori foarte intensă ÅŸi purcede mai cu seamă din sfera raÅ£ională a fiinÅ£ei sale, iar nu dintr-o comuniune vie cu Dumnezeu. El îÅŸi socoteÅŸte erudiÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi experienÅ£a raÅ£ională drept bogăÅ£ie spirituală ÅŸi-i atribuie o asemenea valoare, încât orice altă experienÅ£ă se va situa în ochii săi pe un plan inferior”. (1)

ExperienÅ£a monahismului athonit prin intermediul filiaÅ£iei duhovniceÅŸti la picioarele stareÅ£ului, îl învăÅ£ase pe arhimandritul Sofronie făptuirea prin ascultare ÅŸi rugăciune ca premisă a deschiderii ochilor înÅ£elegerii teologice. Această cale o găsea distinctă de maniera în care în institutele de teologie se propunea formarea viitorilor teologi. Această ucenicie prin Părinte pune accentul pe singura posibilitate reală de unire a omului cu Dumnezeu, care nu este cea prin achiziÅ£ie de cunoÅŸtinÅ£e, ci cea existenÅ£ială.

„Aceasta era calea stareÅ£ului Siluan, ÅŸi în general calea Bisericii. Biserica este tare nu prin erudiÅ£ia sa ÅŸtiinÅ£ifică, ci înainte de toate prin posesiunea reală a darurilor harului. Biserica trăieste, respiră prin Duhul Sfânt. Prin însuÅŸi faptul comuniunii cu El, ea ÅŸtie cum lucrează Acesta”. (2)

Arhimandritul Sofronie ÅŸtia că stareÅ£ul nu propunea nicidecum un imobilism ÅŸi un indiferentism faÅ£ă de căutările interioare oneste ale omului. În acelaÅŸi timp vedea la stareÅ£ acrivia celui însetat de eficienÅ£a duhovnicească, pentru care precizia gestului duhovnicesc este relaÅ£ionată cu puterea de a aduce în viaÅ£a omului adevărata devenire, de nezdruncinat, întru veÅŸnicie. Aici nu mai încap considerentele intelectuale, întrucât o astfel de devenire se petrece într-un alt registru.

„Departe de noi gândul de a socoti ilegitime ezitările ÅŸi întrebările sufletului. Nu. Sunt pur ÅŸi simplu căi diferite. Atunci când unul asteaptă un răspuns în plan raÅ£ional ÅŸi e satisfăcut de el, altul, din contră, îl caută în ordinea fiinÅ£ei adevărate. Pentru a răspunde exigenÅ£elor minÅ£ii sale, raÅ£ionalistul înalÅ£ă sisteme teologico-filosofice extrem de complexe. Depune o muncă considerabilă, dacă nu pentru a demonstra, cel puÅ£in pentru a expune ÅŸi dezvolta dialectic propria viziune asupra naturii lucrurilor. Nu arareori îÅŸi consacră întreaga sa viaÅ£ă, toate puterile sale, darurile remarcabile, acestui scop. Dar, lucru ciudat, nu-ÅŸi dă seama că unor asemenea cercetări le lipseÅŸte o temelie de nezdruncinat”. (3)

Pr. Răzvan Ionescu

Note

1. Arhimandritul Sofronie, ViaÅ£a ÅŸi învăÅ£ătura stareÅ£ului Siluan athonitul scrise de ucenicul său, arhimandritul Sofronie, ed. Deisis, Sibiu, 2008, p. 207.
2. Ibidem, p. 207.
3. Ibidem, p. 208.

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni