Ce este pacea și cât de importantă este ea?

Mântuitorul nostru Iisus Hristos îi fericește pe făcătorii de pace: „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Mt 5, 9). Înainte de patima Sa, Mântuitorul nostru Iisus Hristos le-a dăruit pace ucenicilor: „Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă; nu pre­cum v-o dă lumea v-o dau Eu” (In 14, 27). Primele cuvinte adresate de Mân­tuitorul apostolilor Săi, după învierea Sa din mor­ți, au fost: „Pace vouă!” (Lc 24, 36; In 20, 19).

Pacea aduce armonie și armonia aduce pace. Pacea este de fapt firescul omului. Omul a fost cre­at în pace de Dumnezeu și doar în pace omul poa­te crește duhovnicește. Dar nu orice pace. Nu pacea pe care ne-o dă lu­mea și pe care o caută lumea, ci pacea pe care ne-o dă Hristos, pacea care vine din cer, pacea pe care au vestit-o îngerii la nașterea Mântuitoru­lui: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pă­mânt pace, între oameni bună învoire!”.

Pentru ca pe pământ să fie pace, fieca­re om trebuie mai întâi să se împace cu sine însuși si să dobândească pacea sufletească. Sfântul Serafim de Sarov spune: „Dobândește pacea și mii de oameni în ju­rul tău se vor mântui”! Odată dobândită pa­cea sufletească, aceasta se împărtășește fi­resc și celor din jur, prin dăruire de sine și iubire. Sfântul Siluan Athonitul spune: „Dacă împărații și conducătorii popoare­lor ar cunoaște iubirea lui Dumnezeu, n-ar mai face niciodată războaie. Războiul este trimis pentru păcate și nu pentru iubi­re. Domnul ne-a făcut din iubire și ne-a po­runcit să trăim în iubire și să-L slăvim”.

În ultima vreme auzim numai despre războaie. Oare nu este un semn al îndepăr­tării omului de Dumnezeu prin păcat?

Așadar, dacă s-ar căuta înainte de toa­te cu dragoste și cu duh frățesc la nevoile reale ale omenirii și nu s-ar căuta interese­le geopolitice și economice, atunci pacea de sus pentru care ne rugăm la fiecare Sfântă Liturghie ar învălui din nou întreaga crea­ție a lui Dumnezeu, restabilindu-se binele originar pe care l-a trăit Adam, ca fiu al lui Dumnezeu și stăpân al creației.

Putem ajunge din nou la acest bine atunci când vom fi conștienți că, înainte de a fi români, americani, spanioli, greci, ruși, francezi sau de alt neam, suntem frați, suntem ai lui Hristos și suntem cetățeni ai Împărăției Cerurilor.

† Episcopul TIMOTEI al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei si Portugaliei