Pacea care vine din cer
publicat in Cuvântul episcopului Timotei pe 1 Octombrie 2014, 04:27
Primele trei îndemnuri pe care le adresează preotul în biserică, atunci când rosteÅŸte ectenia mare, imediat după binecuvântarea mare de la Sfânta ÅŸi Dumnezeiasca Liturghie, fac referire la pace: „În pace, Domnului să ne rugăm”, „Pentru pacea care vine din cer ÅŸi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm”, „Pentru pacea a toată lumea [...], Domnului să ne rugăm”
Ce este pacea ÅŸi cât de importantă este ea?
Mântuitorul nostru Iisus Hristos îi fericeÅŸte pe făcătorii de pace: „FericiÅ£i făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Mt 5, 9). Înainte de patima Sa, Mântuitorul nostru Iisus Hristos le-a dăruit pace ucenicilor: „Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă; nu precum v-o dă lumea v-o dau Eu” (In 14, 27). Primele cuvinte adresate de Mântuitorul apostolilor Săi, după învierea Sa din morÅ£i, au fost: „Pace vouă!” (Lc 24, 36; In 20, 19).
Pacea aduce armonie ÅŸi armonia aduce pace. Pacea este de fapt firescul omului. Omul a fost creat în pace de Dumnezeu ÅŸi doar în pace omul poate creÅŸte duhovniceÅŸte. Dar nu orice pace. Nu pacea pe care ne-o dă lumea ÅŸi pe care o caută lumea, ci pacea pe care ne-o dă Hristos, pacea care vine din cer, pacea pe care au vestit-o îngerii la naÅŸterea Mântuitorului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu ÅŸi pe pământ pace, între oameni bună învoire!”.
Pentru ca pe pământ să fie pace, fiecare om trebuie mai întâi să se împace cu sine însuÅŸi si să dobândească pacea sufletească. Sfântul Serafim de Sarov spune: „DobândeÅŸte pacea ÅŸi mii de oameni în jurul tău se vor mântui”! Odată dobândită pacea sufletească, aceasta se împărtăÅŸeÅŸte firesc ÅŸi celor din jur, prin dăruire de sine ÅŸi iubire. Sfântul Siluan Athonitul spune: „Dacă împăraÅ£ii ÅŸi conducătorii popoarelor ar cunoaÅŸte iubirea lui Dumnezeu, n-ar mai face niciodată războaie. Războiul este trimis pentru păcate ÅŸi nu pentru iubire. Domnul ne-a făcut din iubire ÅŸi ne-a poruncit să trăim în iubire ÅŸi să-L slăvim”.
În ultima vreme auzim numai despre războaie. Oare nu este un semn al îndepărtării omului de Dumnezeu prin păcat?
AÅŸadar, dacă s-ar căuta înainte de toate cu dragoste ÅŸi cu duh frăÅ£esc la nevoile reale ale omenirii ÅŸi nu s-ar căuta interesele geopolitice ÅŸi economice, atunci pacea de sus pentru care ne rugăm la fiecare Sfântă Liturghie ar învălui din nou întreaga creaÅ£ie a lui Dumnezeu, restabilindu-se binele originar pe care l-a trăit Adam, ca fiu al lui Dumnezeu ÅŸi stăpân al creaÅ£iei.
Putem ajunge din nou la acest bine atunci când vom fi conÅŸtienÅ£i că, înainte de a fi români, americani, spanioli, greci, ruÅŸi, francezi sau de alt neam, suntem fraÅ£i, suntem ai lui Hristos ÅŸi suntem cetăÅ£eni ai ÎmpărăÅ£iei Cerurilor.
† Episcopul TIMOTEI al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei si Portugaliei