INTRODUCERE

În zilele noastre, cu parolele nu e de joacă. Ele pot să dea acces la o bună parte din viaÅ£a pri­vată a persoanei (email, reÅ£ele sociale etc.), la informaÅ£ii profesionale ÅŸi, nu în ultimul rând, la buzunarul omului, prin serviciile financiar-bancare online (online banking, PayPal etc.). Yahoo vrea să fie haios ÅŸi adevărat în acelaÅŸi timp atunci când spune că parola e ca periuÅ£a de dinÅ£i: o alegi cu grijă să fie cât mai bună ÅŸi nu o împarÅ£i cu nimeni!

DIFERITE NIVELE

Mai întâi de toate, înainte de o alege o parolă, analizaÅ£i bine ce fel de parolă aveÅ£i nevoie pentru un anumit site. ClasaÅ£i siturile pe nivele de risc ÅŸi de seriozitate, pentru că ciber-criminalii atacă mai întâi siturile cu securitate scăzută ca să folosească eventual informaÅ£iile furate pentru a ataca situri ÅŸi servicii mai securizate, dar ÅŸi mai sensibile, precum băncile ÅŸi serviciile financiare (sursă: Microsoft).

Pentru situri cu risc redus pentru utilizator în caz de atac, cum ar fi un site de ÅŸtiri on-line (la care daÅ£i cât mai puÅ£ine informaÅ£ii posibile), puteÅ£i utiliza o parolă uÅŸor de amintit; aceeaÅŸi parolă o puteÅ£i folosi pe alte situri sau servicii cu risc scăzut (sursă: Apple).

Pentru siturile cu informaÅ£ii sensibile, cum ar fi parola de administrator de sistem sau un cont bancar online, dar ÅŸi emailuri ÅŸi reÅ£ele sociale, folosiÅ£i parole unice ÅŸi greu de ghicit, câte o parolă pentru fiecare zonă separată, ÅŸi nu o reutilizaÅ£i în altă parte. În acest fel, în cazul în care o parolă este compromisă, alte zone sensibile nu vor fi afectate (sursă: Apple).

RELAÅ¢II ÎNTRE SITURI ÅžI SERVICII

Aproape toate siturile de „servicii” – cum ar fi Apple, Amazon, Adobe, eBay etc. –, dar ÅŸi reÅ£elele sociale (Facebook, Twitter etc.) necesită un email. Dar ÅŸi serviciile de email necesită azi adesea un alt email. Nu puneÅ£i niciodată aceeaÅŸi parolă la cele două emailuri, ÅŸi nici aceeaÅŸi parolă ca la email la serviciul care foloseÅŸte acel email. Astfel, dacă vreodată un serviciu e com­promis, emailul care este legat de el rămâne în siguranÅ£ă ÅŸi poate fi folosit pentru a recupera serviciul compromis.

Emailul (sau emailurile) prin care se face recuperarea parolelor sau a accesului la servicii eventual compromise, pe care să îl consideraÅ£i ca un bunker de refugiu, trebuie să aibă o paro­lă foarte solidă ÅŸi cu siguranÅ£ă unică.

În rezumat minimal:

• Două emailuri – două parole.

• Facebook foloseÅŸte email-nr-1 – parola de Facebook diferă de parola de la email-nr-1.

• Emailul de recuperare – parolă foarte solidă ÅŸi unică.

AÅžA NU

Înainte de a spune ce trebuie să conÅ£ină o parolă bună, trebuie neapărat să spunem ce NU trebuie să conÅ£ină o parolă bună:

• Nu trebuie să conÅ£ină date de naÅŸtere familiale sau alte date uÅŸor de ghicit.

• Nu trebuie să conÅ£ină numere de telefon uÅŸor de ghicit.

• Nu trebuie să conÅ£ină nume din familie (nici ale câinilor ÅŸi pisicilor din familie).

• Nu trebuie să conÅ£ină nici un fel de alte informaÅ£ii personale uÅŸor de obÅ£inut azi (numă­rul sau tipul maÅŸinii, numele angajatorului, al ÅŸcolii, al străzii, al oraÅŸului etc.).

• Nu trebuie să conÅ£ină serii comune de numere sau litere (12345, 7777, abcdef, FFFFF etc).

• Nu trebuie să conÅ£ină cuvinte din dicÅ£ionar, din nicio limbă (doar dacă sunt modificate – vezi mai jos).

CUM SÄ‚-MI CREEZ O PAROLÄ‚ BUNÄ‚

În sfârÅŸit, am ajuns la una din ultimele etape: cum să-mi creez parola.

Azi, o parolă trebuie să aibă cel puÅ£in 8 caractere ÅŸi caractere variate: litere mici ÅŸi mari, ci­fre, semne de punctuaÅ£ie ÅŸi simboluri.

Toate cele patru articole serioase pe care le folosesc în această sinteză (Apple, Google, Microsoft, Yahoo) recomandă să ne creăm parolele pornind de la scurte propoziÅ£ii familiare nouă, urmând mai multe etape de consolidare a securităÅ£ii, după cum urmează:

• Etapa 1: Caută o propoziÅ£ie familiară, de exemplu: „Lapte acru ÅŸi bătut se numeÅŸte atri­but”. De acord, e cam lungă, dar te poÅ£i limita la „Lapte acru ÅŸi bătut”

• Etapa 2: Elimină spaÅ£iile dintre cuvinte (ÅŸi diacriticele). Rezultă: „Lapteacrusibatut”.

• Etapa 3: Introdu niÅŸte greÅŸeli sau alterări intenÅ£ionate, gen: „LaptakruzibaTTut”.

• Etapa 4: Introdu cifre, semne de punctuaÅ£ie ÅŸi simboluri, gen: „L@ ptakruz1baTTu!5721”.

Poate nu veÅ£i proceda chiar aÅŸa, dar acesta este principiul pentru o parolă bună, tare, complexă.

RECOMANDÄ‚RI FINALE

Desigur, nu trebuie să vadă nimeni ce scrieÅ£i pe tastatură când introduceÅ£i parola.

Nu vă notaÅ£i parolele pe post-it sau hârtiuÅ£e care zac cine ÅŸtie pe unde.

Nu trimiteÅ£i parolele pe chat (gen: Yahoo!Messenger) ÅŸi pe email ÅŸi, în general, nu le co­municaÅ£i electronic nimănui (nici măcar dacă aveÅ£i antiviruÅŸi).

SchimbaÅ£i parolele regulat, la 3-6 luni, spun recomandările (ÅŸtiu, ÅŸtiu, e o bătaie de ^cap...).

Dacă folosiÅ£i generatoare de parole, căutaÅ£i să fie sigure. De pildă, online folosiÅ£i Norton⁵ sau PCTools⁶.

Dacă folosiÅ£i un manager de parole, alegeÅ£i unul dintre cele mai sigure ÅŸi complete: RoboForm⁷ sau LastPass⁸.

Niciun serviciu serios nu vă cere, niciodată, datele prin email. Un astfel de email este în mod sigur fraudulos.

Nu daÅ£i click pe niciun link înainte de a survola cu cursorul acel link pentru a vedea unde duce ÅŸi dacă acel site vă este cunoscut.

Note: