Parolele azi
publicat in Evul media pe 11 Noiembrie 2013, 04:17
Adobe ÅŸi Yahoo m-au obligat de curând să-mi schimb parolele ÅŸi aÅŸa am descoperit că recomandările privind siguranÅ£a parolelor au evoluat mult în ultimii ani ÅŸi că marile companii de încredere - gen: Amazon, Apple, Google, eBay, Microsoft, PayPal, Yahoo etc. - recomandă ÅŸi chiar obligă la standarde înalte în alegerea parolelor. Si, dacă tot mi-am petrecut mai multe ore cu schimbarea parolelor, mi-am zis să scriu un mic articol util (după articolul „Parola ca antivirus" din 2009, în parte expirat) în care să explic cum se aleg ÅŸi gestionează parolele azi. Acest articol nu este o cercetare originală, ci mai degrabă o sinteză a recomandărilor celor mari: Apple1, Google2, Microsoft3, Yahoo4.
INTRODUCERE
În zilele noastre, cu parolele nu e de joacă. Ele pot să dea acces la o bună parte din viaÅ£a privată a persoanei (email, reÅ£ele sociale etc.), la informaÅ£ii profesionale ÅŸi, nu în ultimul rând, la buzunarul omului, prin serviciile financiar-bancare online (online banking, PayPal etc.). Yahoo vrea să fie haios ÅŸi adevărat în acelaÅŸi timp atunci când spune că parola e ca periuÅ£a de dinÅ£i: o alegi cu grijă să fie cât mai bună ÅŸi nu o împarÅ£i cu nimeni!
DIFERITE NIVELE
Mai întâi de toate, înainte de o alege o parolă, analizaÅ£i bine ce fel de parolă aveÅ£i nevoie pentru un anumit site. ClasaÅ£i siturile pe nivele de risc ÅŸi de seriozitate, pentru că ciber-criminalii atacă mai întâi siturile cu securitate scăzută ca să folosească eventual informaÅ£iile furate pentru a ataca situri ÅŸi servicii mai securizate, dar ÅŸi mai sensibile, precum băncile ÅŸi serviciile financiare (sursă: Microsoft).
Pentru situri cu risc redus pentru utilizator în caz de atac, cum ar fi un site de ÅŸtiri on-line (la care daÅ£i cât mai puÅ£ine informaÅ£ii posibile), puteÅ£i utiliza o parolă uÅŸor de amintit; aceeaÅŸi parolă o puteÅ£i folosi pe alte situri sau servicii cu risc scăzut (sursă: Apple).
Pentru siturile cu informaÅ£ii sensibile, cum ar fi parola de administrator de sistem sau un cont bancar online, dar ÅŸi emailuri ÅŸi reÅ£ele sociale, folosiÅ£i parole unice ÅŸi greu de ghicit, câte o parolă pentru fiecare zonă separată, ÅŸi nu o reutilizaÅ£i în altă parte. În acest fel, în cazul în care o parolă este compromisă, alte zone sensibile nu vor fi afectate (sursă: Apple).
RELAÅ¢II ÎNTRE SITURI ÅžI SERVICII
Aproape toate siturile de „servicii” – cum ar fi Apple, Amazon, Adobe, eBay etc. –, dar ÅŸi reÅ£elele sociale (Facebook, Twitter etc.) necesită un email. Dar ÅŸi serviciile de email necesită azi adesea un alt email. Nu puneÅ£i niciodată aceeaÅŸi parolă la cele două emailuri, ÅŸi nici aceeaÅŸi parolă ca la email la serviciul care foloseÅŸte acel email. Astfel, dacă vreodată un serviciu e compromis, emailul care este legat de el rămâne în siguranÅ£ă ÅŸi poate fi folosit pentru a recupera serviciul compromis.
Emailul (sau emailurile) prin care se face recuperarea parolelor sau a accesului la servicii eventual compromise, pe care să îl consideraÅ£i ca un bunker de refugiu, trebuie să aibă o parolă foarte solidă ÅŸi cu siguranÅ£ă unică.
În rezumat minimal:
• Două emailuri – două parole.
• Facebook foloseÅŸte email-nr-1 – parola de Facebook diferă de parola de la email-nr-1.
• Emailul de recuperare – parolă foarte solidă ÅŸi unică.
AÅžA NU
Înainte de a spune ce trebuie să conÅ£ină o parolă bună, trebuie neapărat să spunem ce NU trebuie să conÅ£ină o parolă bună:
• Nu trebuie să conÅ£ină date de naÅŸtere familiale sau alte date uÅŸor de ghicit.
• Nu trebuie să conÅ£ină numere de telefon uÅŸor de ghicit.
• Nu trebuie să conÅ£ină nume din familie (nici ale câinilor ÅŸi pisicilor din familie).
• Nu trebuie să conÅ£ină nici un fel de alte informaÅ£ii personale uÅŸor de obÅ£inut azi (numărul sau tipul maÅŸinii, numele angajatorului, al ÅŸcolii, al străzii, al oraÅŸului etc.).
• Nu trebuie să conÅ£ină serii comune de numere sau litere (12345, 7777, abcdef, FFFFF etc).
• Nu trebuie să conÅ£ină cuvinte din dicÅ£ionar, din nicio limbă (doar dacă sunt modificate – vezi mai jos).
CUM SÄ‚-MI CREEZ O PAROLÄ‚ BUNÄ‚
În sfârÅŸit, am ajuns la una din ultimele etape: cum să-mi creez parola.
Azi, o parolă trebuie să aibă cel puÅ£in 8 caractere ÅŸi caractere variate: litere mici ÅŸi mari, cifre, semne de punctuaÅ£ie ÅŸi simboluri.
Toate cele patru articole serioase pe care le folosesc în această sinteză (Apple, Google, Microsoft, Yahoo) recomandă să ne creăm parolele pornind de la scurte propoziÅ£ii familiare nouă, urmând mai multe etape de consolidare a securităÅ£ii, după cum urmează:
• Etapa 1: Caută o propoziÅ£ie familiară, de exemplu: „Lapte acru ÅŸi bătut se numeÅŸte atribut”. De acord, e cam lungă, dar te poÅ£i limita la „Lapte acru ÅŸi bătut”
• Etapa 2: Elimină spaÅ£iile dintre cuvinte (ÅŸi diacriticele). Rezultă: „Lapteacrusibatut”.
• Etapa 3: Introdu niÅŸte greÅŸeli sau alterări intenÅ£ionate, gen: „LaptakruzibaTTut”.
• Etapa 4: Introdu cifre, semne de punctuaÅ£ie ÅŸi simboluri, gen: „L@ ptakruz1baTTu!5721”.
Poate nu veÅ£i proceda chiar aÅŸa, dar acesta este principiul pentru o parolă bună, tare, complexă.
RECOMANDÄ‚RI FINALE
Desigur, nu trebuie să vadă nimeni ce scrieÅ£i pe tastatură când introduceÅ£i parola.
Nu vă notaÅ£i parolele pe post-it sau hârtiuÅ£e care zac cine ÅŸtie pe unde.
Nu trimiteÅ£i parolele pe chat (gen: Yahoo!Messenger) ÅŸi pe email ÅŸi, în general, nu le comunicaÅ£i electronic nimănui (nici măcar dacă aveÅ£i antiviruÅŸi).
SchimbaÅ£i parolele regulat, la 3-6 luni, spun recomandările (ÅŸtiu, ÅŸtiu, e o bătaie de cap...).
Dacă folosiÅ£i generatoare de parole, căutaÅ£i să fie sigure. De pildă, online folosiÅ£i Norton5 sau PCTools6.
Dacă folosiÅ£i un manager de parole, alegeÅ£i unul dintre cele mai sigure ÅŸi complete: RoboForm7 sau LastPass8.
Niciun serviciu serios nu vă cere, niciodată, datele prin email. Un astfel de email este în mod sigur fraudulos.
Nu daÅ£i click pe niciun link înainte de a survola cu cursorul acel link pentru a vedea unde duce ÅŸi dacă acel site vă este cunoscut.
Note: