O dată cu sesiunea de evaluare, C.D.S. Paris a organizat și conferința internațională „Misiunea în comunitățile creștin-ortodoxe din Europa Occidentală. O privire spre trecut, cu un ochi spre viitor.”. Au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cadre didactice universitare de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din Cluj‑Napoca și București, cercetători și clerici din România, Franța, Marea Britanie, Spania, Elveția și Italia. 

Pe parcursul celor două zile de comunicări și dezbateri, s-a discutat despre cauzele migrației românilor, despre clivajul dintre identitatea etnică și cea ortodoxă, despre slujirea liturgică în limba română sau/și în limba țării gazdă, despre importanța educației religioase a generațiilor de copii și tineri români care trăiesc în diferite țări ale Europei Occidentale, precum și despre alte aspecte, extrem de complexe, ale pastorației și ale misiunii în diaspora.

Putem vorbi despre un veritabil paradox românesc. Din punct de vedere al ciclului economic, România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un P.I.B. mai mare de patru ori decât în 1989. Şi, totuşi, asistăm la un cataclism demografic intern, cu o populaţie care ajunge la nivelul anilor 1960.

Astfel, România este pe primul loc la numărul cetățenilor adulți cu rezidență în alte țări ale Uniunii Europene. Pe locul al doilea se află Polonia, cu mențiunea că această țară are o diasporă de două ori mai mică decât a României, având însă o populație de două ori mai mare. Diaspora românească a crescut cu aproape 800.000 de persoane în ultimii 8 ani, ceea ce echivalează cu plecarea în străinătate, în fiecare an, a unui întreg oraș de mărimea localității Piatra-Neamț. Cifrele nu includ persoanele sub 15 ani sau pe cele de peste 64 de ani și nici pe românii care au migrat în țări din afara Uniunii Europene, precum S.U.A. sau Elveția. De fapt, cifrele reale ale migrației românești sunt mult mai mari, nefiind cu adevărat cunoscute.

Pe termen lung, următoarea provocare pe care o va avea de înfruntat Biserica Ortodoxă Română este aceea a păstoririi unor credincioși care s-au născut în afara țării și care nu mai au reperele identitare ale generațiilor de migranți de ieri. Pentru mulți dintre copiii compatrioților noștri care s-au născut, au crescut și s-au educat în alte țări, limba română este o limbă străină, iar credința părinților li se poate părea irelevantă pentru mozaicul religios sau în raport cu secularizarea profundă în care ei trăiesc. De aceea, este foarte important ca, pe de o parte, slujbele să fie săvârșite bilingv, iar pe de altă parte să li se explice copiilor că o credință ortodoxă trăită și mărturisită îți ordonează și îți limpezește viața, îți aduce în dar bucuria descoperirii iubirii nemărginite a lui Dumnezeu. Prin urmare, Biserica are datoria să păstreze și să sporească devotamentul și responsabilitatea față de românii din diaspora, întrucât doar prin implicarea activă în viața comunităților de peste hotare poate fi evitată diluarea culturală și spirituală a românilor de pretutindeni.

Conferința de la Madrid face parte din proiectul de cercetare multianual „Diaspora ortodoxă română: misiune, provocări, perspective”, lansat anul trecut de C.D.S. Paris, în colaborare cu Centrul de Studii Misionare și Nomocanonice al Facultății de Teologie Ortodoxă şi Universitatea Babeș Bolyai din  Cluj-Napoca. 

La finalul întâlnirii, după înmânarea diplomelor absolvenților, pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu, coordonatorul secțiunii în limba română a C.D.S. Paris, a anunțat cele patru programe de studiu care vor fi organizate în cursul anului academic 2022-2023. Detalii despre acestea vor fi disponibile în  perioada următoare pe website-ul C.D.S. Paris, www.teologie.eu.