Fragmente neodihnite (mai 2017)

Trebuie să fim cât se poate de simțitori față de nevoile celorlalți. Atunci vom deve­ni unul, și binecuvântarea lui Dumnezeu va fi întotdeauna cu noi. Din belșug.

Arhimandritul Sofronie, Din viață si din duh

O, fraților, nimica este mai bun decât dragostea lui Dumnezeu, când Domnul încălzește sufletul cu iubire pentru Dumnezeu și pentru aproapele.

Mare este mila Domnului: sufletul a cu­noscut pe Dumnezeu, pe Ceresc Tatăl său, și plânge, și se zbuciumă, de ce atât de mult am mâhnit pe Dumnezeu. Åži Domnul dă iertare greșalelor, și bucuria și veselia de a iubi pe Făcătorul său, și de a iubi pe aproapele, și a plânge pentru el, doară Milostiv Domnul va lua tot sufletul la Sine, unde El a gătit loc prin patimile Sale pe cruce.

Cine a cunoscut desfătarea iubirii lui Dumnezeu, când sufletul este încălzit de har și iubește pe Domnul și pe fratele său, acela va cunoaște în parte că „Împărăția lui Dumnezeu înlăuntrul vostru este” (Lc 17:21).

Fericit sufletul care a iubit smerenia și lacrimile, și a urât gândurile rele.

Fericit sufletul care a iubit pe fratele său, căci fratele nostru este viața noastră.

Fericit sufletul care iubește pe fratele: în el simțit viază Duhul Domnului și îi dă pace și bucurie, și plânge pentru întreaga lume.

Nu este fericire mai mare decât a iubi pe Dumnezeu din toată mintea și inima, din tot sufletul, precum a poruncit Domnul, și pe aproapele ca însuși pe sine. Iar când acea dra­goste este în suflet, totul îmbucură sufletul; dar când ea se pierde, omul nu află liniște, și se tulbură, și învinuiește pe ceilalți căci, chipurile, ei l-au scârbit, și nu înțelege că însuși este vinovat: a pierdut dragostea pentru Dumnezeu și a osândit sau a urât pe fratele. Din dra­gostea pentru fratele vine har, și prin dragostea pentru fratele se păstrează; dar de nu iubim pe fratele, nici harul lui Dumnezeu nu vine în suflet.

Cuviosul Siluan Athonitul, Pentru dragoste