Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Festivalul patronat spiritual de Mitropolia românească de la Paris s-a plasat manifest sub un primat al frumosului, exprimat într-un motto desprins din cuvintele scriitorului român Paul Barbăneagră, un autentic credo artistic şi o pledoarie pentru o estetică a adevărului creştin: „Frumosul este cale regală sau imperială către Dumnezeu. Frumosul merită să fie respectat, să fie considerat ca însuşire supremă a naturii, a firii (...), dacă prin el ne apropiem de Dumnezeu”.
În perioada 29 mai - 1 iunie a avut loc la Paris cea de-a IV-a ediţie a Festivalului de artă, cultură şi teologie „Din dragoste pentru Frumos”, un eveniment organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, prin Departamentul Cultural, în colaborare cu Ambasada României la Paris, Institutul Cultural Român şi Casa Românească Europeană „Elena Văcărescu”.
Manifestările liturgice, culturale şi teologice s-au focalizat pe tema catehetică sinodală a anului mântuirii 2014, an prin excelenţă euharistic şi brâncovenesc. Euharistia şi martiriul au fost abordate pornind de la filonul comun concentrat în Jertfă, temă vastă, abordată dintr-o multitudine de perspective (teologică, filosofică, antropologică, etnologică, artistică – teatru, poezie, pictură, fotografie, muzică) propuse de invitaţii de marcă care au onorat festivalul filocalic.
În primul rând, prilejul liturgic ales pentru aceste manifestări, răstimpul dintre sărbătoarea Înălţării Domnului şi Duminica de după Înălţare, cuprinde în sine temeiurile şi noimele filocalice capabile să înrâurească o revărsare de frumuseţe vitală înnoirii culturii contemporane. Aşadar, festivalul a avut ca prolog şi pridvor ceresc Dumnezeiasca Liturghie a Înălţării Domnului, în Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Arhangheli” din Paris, prilej de comunicare duhovnicească şi cuminecare agapică la masa Domnului şi la ospăţul frăţesc cu merindele îndătinate din străbuni. După agapă, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif a săvârşit deschiderea solemnă a festivalului, oferind cuvântul de binecuvântare şi de invitaţie la dezbaterea la care au luat parte Jean-Franţois Colosimo, directorul editurii Cerf şi profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge, şi Pr. Prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, bine cunoscutul ucenic al Părintelui Stăniloae. „Jean-Franţois Colosimo a oferit o radiografie a realităţii creştine în lumea de azi, interpelând ortodocşii asupra rolului lor în această lume în mutaţie, în timp ce părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a propus câteva repere duhovniceşti în ceea ce priveşte vocaţia Ortodoxiei în Occident de a răspunde problemelor identificate prin această radiografie” (Părintele Răzvan Ionescu, moderator al dezbaterii şi coordonator al Direcţiei Teologie şi Ştiinţă din cadrul Centrului Dumitru Stăniloae). Conţinutul dezbaterii s-ar putea minunat rezuma în apelul făcut de J. F. Colosimo către credincioşii prezenţi, vădit încântat că Mitropolia românească mizează pe cultură ca vehicul al credinţei, de a nu rămâne simpli spectatori pasivi ai vieţii spirituale.
În după-amiaza primei zile a festivalului, Părinţii Ioan Gînscă (Cluj) şi Iulian Nistea (Paris) au pregătit o expoziţie de fotografie la ICR Paris („Eroii nimănui”), de o calitate estetică specială, având ca laitmotiv frumuseţea anonimă, ascunsă privirii cotidiene grăbite ori maculate de vulgaritatea indiferentă seculară. Expoziţia fotografică a fost prezentată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif, dl. Caius Dobrescu, directorul ICR Paris şi de cei doi protagonişti, adevăraţi experţi în imagistică şi vedere duhovnicească prin griul cotidian. Eseul media „E frumos în cartierul meu”, realizat de Părintele Ioan Gînscă, vizionat la finalul vernisajului, s-a dovedit un izbutit pamflet împotriva prostului gust şi a kitschului atât de confortabil instalate în cartierele oraşelor noastre, presărat cu ironia fină a celui cu vedere scrutătoare, apocaliptică. Prima seară s-a încununat la Sala Bizantină a Ambasadei României din Paris sub semnul muzicii şi al teatrului: un concert de muzică clasică susţinut de saxofonistul Claude Delangle, acompaniat de pianista Odile Delangle, şi spectacolul Contraste,realizat de Dana Cavaleru şi Richard Bovnoczki, membri ai companiei Passpartout / Dan Puric.
Cea de-a doua zi a Festivalului „Din dragoste pentru Frumos”, derulată în catacomba catedralei Saint-Sulpice, a fost deschisă de conferinţa prof. univ. dr. Ioan Taloş (Koln, Cluj-Napoca), „Frumosul arhaic. Jertfa zidirii la popoarele europene”, concentrată pe Chanson de Roland şi legenda meşterului Manole, urmată de prezentarea cărţii d-lui Taloş, Omul şi leul. Studiu de antropologie culturală,apărută la Editura Academiei Române în anul 2013, de către dna Ioana Andreescu, vădit emoţionată de învecinarea cu cel mai mare etnolog român în viaţă, care a punctat esenţialul analizei antropologice a cercetării d-lui profesor Taloş, pornind de la colinda leului, o iniţiere în virtus romanaşi o dovadă în plus pentru latinitatea fundamentală a poporului român.
În acelaşi spaţiu sacru, înnobilat de lucrările de grafică ale Elenei Murariu cuprinzând o lectură iconologică a vieţii şi martiriului Brân- covenilor congenială brâncovenescului, a urmat comemorarea culturală a acestor sfinţi martiri. În primul rând, scriitorul şi teologul Costion Nicolescu a vorbit în faţa unui public select şi entuziast despre „Prezenţa Brâncove- nilor în imnele poetului Ioan Alexandru”, prefaţând cu delicateţea şi sensibilitatea caracteristice ediţia în pregătire a acestor imne de la Editura Doxologia de la Iaşi. După vizionarea filmului documentar Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţul mănăstirii Hurezi 1692 -1726, realizat de Iuliana Mateescu, prof. Anca Vasiliu, specialist de mare reputaţie în arta brâncovenească, a comentat reperele culturale şi teologice ale acestui stil de sinteză între Orientul şi Occidentul creştin, ilustrat ulterior de prelegerea monahiei Atanasia Văetişi de la mănăstirea Stavropoleos dedicată artei epocii brâncoveneşti („Case dumnezeieşti multe den temelii ai rădicat”).
Părintele Emilian Marinescu, consilierul cultural şi moderatorul evenimentului, a sintetizat expunerile secţiunii brâncoveneşti a Festivalului: „Domnitorul Constantin Brâncoveanu a marcat o epocă, a făcut o legătură între Bizanţ şi Occident, filtrând-o prin sensibilitatea şi specificitatea duhului ţărănesc românesc şi ridicând-o la un înalt nivel cultural şi ecleziologic. În acest sens, afirmaţia domnului Costion Nicolescu: Cultura ţăranului român este o cultură teologică,se conjugă şi cu aprecierile doamnei Anca Vasiliu cu privire la dimensiunea eshatologică a sistemului cultural care s-a conturat în vremea sfântului martir Constantin Brâncoveanu”.
În concepţia Alexandrei Marinescu-Sav, custodele şi curatorul expoziţiei festive, în Cripta Puţului din Catedrala Saint-Sulpice au expus alături de Elena Murariu, Ioan Alexandru Antonescu („Candele”), Matei Lăzărescu („Dincolo de timp şi spaţiu”, pictură, grupul Prolog), Valentin Scărlătescu („Zid de jertfă”, sculptură) şi Lavinia Georgiana Răican (instalaţia video „Memoires sacrees”). În scurtele intervenţii ale Înaltpreasfintitului Iosif, Costion Nicolescu şi Pr. Jan Nicolae de la vernisajul acestei expoziţii de catacombă, au fost trecute în revistă personalităţile artiştilor invitaţi să expună împreună sub semnul ideii plastice de Jertfă, redată prin propria stilizare artistică, în chipul potirului purtător de jertfă nesângeroasă, euharistică, sau al candelei cuprinzând întru sine jertfa luminii. Părintele Nicolae a reamintit că pe o astfel de candelă a fost înscrisă tainic odihna Brâncoveanului în mormântul de la Bucureşti şi că icoana Hristos, viţa euharistică şi mar- tirică(pictor Ioan Popa) de pe coperta lucrării sale, Iconografia Euharistiei: Hristos, viţa cea adevărată şi vinul adevărului,a fost realizată chiar în ziua punerii în raclă a moaştelor voievodului martir din acest an.
Ziua s-a încheiat la Ambasada României din Paris cu un concert de muzică clasică: Charlotte Coulaud (pian), Dana Ciocârlie (pian) şi Julie Cherrier (soprană).
Cea de-a treia zi a festivalului a început cu conferinţa Părintelui profesor Jan Nicolae de la Alba Iulia, dedicată mai întâi „Iconografiei euharistice: Hristos, viţa cea adevărată”, iar în a doua parte dimensiunii concrete a jertfei liturgice: „Graiul euharistic al pâinii, vinului şi apei de la Facere la Prefacere”, ambele concentrate pe istoria euharistică specifică românilor, reprezentanţii unei ortodoxii latine. Într-un minunat pandant, a urmat conferinţa Părintelui Jean Boboc, „Euharistie şi Hristificare în gândirea Părintelui Stăniloae”, despre modul în care Euharistia lucrează prin har asupra trupului omenesc, fapt minunat exprimat în rugăciunile de după cuminecare. Tripticul teologic dedicat Euharistiei s-a încheiat cu ultima conferinţă a Părintelui Jan Nicolae, „Dumnezeiasca Euharistie – dincolo de catapeteasma zilei a VIII-a”, axată pe prezentarea dimensiunii eshatologice a ospăţului euharistic culminând în cuminecarea credincioşilor ca intrare în cer. După dialogul celor doi conferenţiari cu publicul prezent, a urmat un moment mult aşteptat, mărturia celebrului actor Michael Lonsdale, „Iisus Hristos în viaţa actorului”, urmată apoi de proiecţia unui fragment din filmul Des hommes et des Dieux,distins cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes în 2010. Pledoaria impresionantă a actorului din Numele trandafirului,ajuns între timp un octogenar generos, pentru firescul şi bucuria credinţei a culminat cu destăinuirea revelaţiei avute în timpul unui spectacol în care a jucat rolul Sfântului Serafim de Sarov cu bulversanta impresie că acesta vorbeşte prin vocea sa.
Ultima zi a festivalului s-a desfăşurat la Limours, sub semnul frumuseţii liturgice şi agapice, prin participarea la Dumnezeiasca Liturghie şi cuminecare, prin ascultarea măreţelor cuvinte ale rugăciunii arhiereşti a lui Hristos Domnul către Tatăl pentru a împărtăşi slava Sa ucenicilor Săi aleşi din lume şi celor care vor crede prin lucrarea lor apostolică întru numele Său. Prin participarea la această slavă a Arhiereului ceresc avem parte de adevărata frumuseţe. Mai bine de o mie de români de pretutindeni şi oaspeţi ai lor au luat parte la Liturghie, la serbarea câmpenească şi concertul în aer liber din parcul bisericuţei maramureşene şi al reşedinţei mitropolitane. Cântările religioase şi tradiţionale din Bucovina şi Ţara Oaşului (delegaţia oraşului Negreşti-Oaş), unite cu folclorul autentic oltenesc al cântărilor vechi agrăite de Angelica Stoican, au creat cadrul unei nedei româneşti încheiate cu o ciu- leandră a tinerilor basarabeni, totul sub coordonarea dlui Gheorghe Cârciu. Festivalul s-a bucurat de la început până la sfârşit de o bună mediatizare prin grija echipei Televiziunii Române, formată din Rafael Udrişte, Bogdan Pîrlea şi Florin Adrian Miricioiu, o muncă pasionantă fructificată ulterior într-un şir de reportaje şi interviuri cu invitaţii prezentate în emisiunea Universul credinţei.Unicitatea festivalului filocalic „Din dragoste pentru Frumos” a venit şi de această dată din formatul său cultural divers şi din modul inteligent în care au fost articulate evenimentele teologice cu cele culturale, făcându-i pe participanţi să se bucure de cuminecarea din acelaşi potir şi din frumuseţea aceloraşi valori ca membri ai aceleiaşi comunităţi purtătoare de frumuseţe eternă, concretizată în oameni frumoşi, oglindind în multe feluri frumuseţea şi buna-cuviinţă dumnezeiască.
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team