Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 3 August 2014 Ora: 15:14

Festivalul „Din dragoste pentru Frumos”, ediția a IV-a, 2014

Festivalul patronat spiritual de Mitropo­lia românească de la Paris s-a plasat ma­nifest sub un primat al frumosului, ex­primat într-un motto desprins din cuvintele scriitorului român Paul Barbăneagră, un au­tentic credo artistic şi o pledoarie pentru o es­tetică a adevărului creştin: „Frumosul este cale regală sau imperială către Dumnezeu. Frumo­sul merită să fie respectat, să fie considerat ca însuşire supremă a naturii, a firii (...), dacă prin el ne apropiem de Dumnezeu”.

Festivalul „Din dragoste pentru Frumos”, ediția a IV-a, 2014

În perioada 29 mai - 1 iunie a avut loc la Paris cea de-a IV-a ediţie a Festivalului de artă, cultură şi teologie „Din dragoste pentru Fru­mos”, un eveniment organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, prin Departamentul Cultural, în colaborare cu Ambasada României la Paris, Institutul Cultural Român şi Casa Româneas­că Europeană „Elena Văcărescu”.

Manifestările liturgice, culturale şi teolo­gice s-au focalizat pe tema catehetică sinoda­lă a anului mântuirii 2014, an prin excelenţă euharistic şi brâncovenesc. Euharistia şi mar­tiriul au fost abordate pornind de la filonul co­mun concentrat în Jertfă, temă vastă, aborda­tă dintr-o multitudine de perspective (teologică, filosofică, antropologică, etnologi­că, artistică – teatru, poezie, pictură, fotogra­fie, muzică) propuse de invitaţii de marcă care au onorat festivalul filocalic.

În primul rând, prilejul liturgic ales pentru aceste manifestări, răstimpul dintre sărbătoa­rea Înălţării Domnului şi Duminica de după Înălţare, cuprinde în sine teme­iurile şi noimele filocalice capa­bile să înrâurească o revărsare de frumuseţe vitală înnoirii cul­turii contemporane. Aşadar, fes­tivalul a avut ca prolog şi prid­vor ceresc Dumnezeiasca Litur­ghie a Înălţării Domnului, în Catedrala Mitropolitană „Sfin­ţii Arhangheli” din Paris, prilej de comunicare duhovnicească şi cuminecare agapică la masa Domnului şi la ospăţul frăţesc cu merindele îndătinate din străbuni. După agapă, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitro­polit Iosif a săvârşit deschiderea solemnă a festivalului, oferind cuvântul de binecuvântare şi de invitaţie la dezbaterea la care au luat parte Jean-Franţois Colosimo, directorul editurii Cerf şi profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge, şi Pr. Prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, bine cunoscutul ucenic al Pă­rintelui Stăniloae. „Jean-Franţois Colosimo a oferit o radiografie a realităţii creştine în lumea de azi, interpelând ortodocşii asupra rolului lor în această lume în mutaţie, în timp ce pă­rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a propus câteva repere duhovniceşti în ceea ce priveşte vocaţia Ortodoxiei în Occident de a răspunde problemelor identificate prin aceas­tă radiografie” (Părintele Răzvan Ionescu, mo­derator al dezbaterii şi coordonator al Direcţiei Teologie şi Ştiinţă din cadrul Centrului Du­mitru Stăniloae). Conţinutul dezbaterii s-ar putea minunat rezuma în apelul făcut de J. F. Colosimo către credincioşii prezenţi, vădit în­cântat că Mitropolia românească mizează pe cultură ca vehicul al credinţei, de a nu rămâne simpli spectatori pasivi ai vieţii spirituale.

În după-amiaza primei zile a festivalului, Părinţii Ioan Gînscă (Cluj) şi Iulian Nistea (Pa­ris) au pregătit o expoziţie de fotografie la ICR Paris („Eroii nimănui”), de o calitate estetică specială, având ca laitmotiv frumuseţea anoni­mă, ascunsă privirii cotidiene grăbite ori macu­late de vulgaritatea indiferentă seculară. Expo­ziţia fotografică a fost prezentată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif, dl. Caius Dobrescu, directorul ICR Paris şi de cei doi protagonişti, adevăraţi experţi în imagisti­că şi vedere duhovnicească prin griul cotidian. Eseul media „E frumos în cartierul meu”, reali­zat de Părintele Ioan Gînscă, vizionat la finalul vernisajului, s-a dovedit un izbutit pamflet îm­potriva prostului gust şi a kitschului atât de confortabil instalate în cartierele oraşelor noastre, presărat cu ironia fină a celui cu vedere scrută­toare, apocaliptică. Prima seară s-a încununat la Sala Bizantină a Ambasadei României din Pa­ris sub semnul muzicii şi al teatrului: un con­cert de muzică clasică susţinut de saxofonistul Claude Delangle, acompaniat de pianista Odile Delangle, şi spectacolul Contraste,realizat de Dana Cavaleru şi Richard Bovnoczki, membri ai companiei Passpartout / Dan Puric.

Cea de-a doua zi a Festivalului „Din dra­goste pentru Frumos”, derulată în catacomba catedralei Saint-Sulpice, a fost deschisă de conferinţa prof. univ. dr. Ioan Taloş (Koln, Cluj-Napoca), „Frumosul arhaic. Jertfa zidirii la popoarele europene”, concentrată pe Chanson de Roland şi legenda meşterului Manole, urmată de prezentarea cărţii d-lui Taloş, Omul şi leul. Studiu de antropologie culturală,apăru­tă la Editura Academiei Române în anul 2013, de către dna Ioana Andreescu, vădit emoţio­nată de învecinarea cu cel mai mare etnolog român în viaţă, care a punctat esenţialul ana­lizei antropologice a cercetării d-lui profesor Taloş, pornind de la colinda leului, o iniţiere în virtus romanaşi o dovadă în plus pentru la­tinitatea fundamentală a poporului român.

În acelaşi spaţiu sacru, înnobilat de lucră­rile de grafică ale Elenei Murariu cuprinzând o lectură iconologică a vieţii şi martiriului Brân- covenilor congenială brâncovenescului, a ur­mat comemorarea culturală a acestor sfinţi martiri. În primul rând, scriitorul şi teologul Costion Nicolescu a vorbit în faţa unui public select şi entuziast despre „Prezenţa Brâncove- nilor în imnele poetului Ioan Alexandru”, pre­faţând cu delicateţea şi sensibilitatea caracte­ristice ediţia în pregătire a acestor imne de la Editura Doxologia de la Iaşi. După vizionarea filmului documentar Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţul mănăstirii Hurezi 1692 -1726, realizat de Iuliana Mateescu, prof. Anca Vasiliu, specialist de mare reputaţie în arta brâncovenească, a comentat reperele cul­turale şi teologice ale acestui stil de sinteză în­tre Orientul şi Occidentul creştin, ilustrat ul­terior de prelegerea monahiei Atanasia Văetişi de la mănăstirea Stavropoleos dedicată artei epocii brâncoveneşti („Case dumnezeieşti mul­te den temelii ai rădicat”).

Părintele Emilian Marinescu, consilierul cultural şi moderatorul evenimentului, a sin­tetizat expunerile secţiunii brâncoveneşti a Festivalului: „Domnitorul Constantin Brâncoveanu a marcat o epocă, a făcut o legătură între Bizanţ şi Occident, filtrând-o prin sensi­bilitatea şi specificitatea duhului ţărănesc ro­mânesc şi ridicând-o la un înalt nivel cultural şi ecleziologic. În acest sens, afirmaţia domnu­lui Costion Nicolescu: Cultura ţăranului ro­mân este o cultură teologică,se conjugă şi cu aprecierile doamnei Anca Vasiliu cu privire la dimensiunea eshatologică a sistemului cultu­ral care s-a conturat în vremea sfântului mar­tir Constantin Brâncoveanu”.

În concepţia Alexandrei Marinescu-Sav, custodele şi curatorul expoziţiei festive, în Crip­ta Puţului din Catedrala Saint-Sulpice au ex­pus alături de Elena Murariu, Ioan Alexandru Antonescu („Candele”), Matei Lăzărescu („Din­colo de timp şi spaţiu”, pictură, grupul Prolog), Valentin Scărlătescu („Zid de jertfă”, sculptu­ră) şi Lavinia Georgiana Răican (instalaţia vi­deo „Memoires sacrees”). În scurtele interven­ţii ale Înaltpreasfintitului Iosif, Costion Nicolescu şi Pr. Jan Nicolae de la vernisajul aces­tei expoziţii de catacombă, au fost trecute în re­vistă personalităţile artiştilor invitaţi să expu­nă împreună sub semnul ideii plastice de Jertfă, redată prin propria stilizare artistică, în chipul potirului purtător de jertfă nesângeroasă, euharistică, sau al candelei cuprinzând întru sine jertfa luminii. Părintele Nicolae a reamintit că pe o astfel de candelă a fost înscrisă tainic odih­na Brâncoveanului în mormântul de la Bucu­reşti şi că icoana Hristos, viţa euharistică şi mar- tirică(pictor Ioan Popa) de pe coperta lucrării sale, Iconografia Euharistiei: Hristos, viţa cea ade­vărată şi vinul adevărului,a fost realizată chiar în ziua punerii în raclă a moaştelor voievodu­lui martir din acest an.

Ziua s-a încheiat la Ambasada României din Paris cu un concert de muzică clasică: Charlotte Coulaud (pian), Dana Ciocârlie (pian) şi Julie Cherrier (soprană).

Cea de-a treia zi a festivalului a început cu conferinţa Părintelui profesor Jan Nicolae de la Alba Iulia, dedicată mai întâi „Iconografiei euharistice: Hristos, viţa cea adevărată”, iar în a doua parte dimensiunii concrete a jertfei li­turgice: „Graiul euharistic al pâinii, vinului şi apei de la Facere la Prefacere”, ambele concen­trate pe istoria euharistică specifică români­lor, reprezentanţii unei ortodoxii latine. Într-un minunat pandant, a urmat conferinţa Părintelui Jean Boboc, „Euharistie şi Hristificare în gândirea Părintelui Stăniloae”, despre modul în care Euharistia lucrează prin har asu­pra trupului omenesc, fapt minunat exprimat în rugăciunile de după cuminecare. Tripticul teologic dedicat Euharistiei s-a încheiat cu ul­tima conferinţă a Părintelui Jan Nicolae, „Dum­nezeiasca Euharistie – dincolo de catapeteas­ma zilei a VIII-a”, axată pe prezentarea dimensiunii eshatologice a ospăţului euharistic culminând în cuminecarea credincioşilor ca intrare în cer. După dialogul celor doi con­ferenţiari cu publicul prezent, a urmat un mo­ment mult aşteptat, mărturia celebrului actor Michael Lonsdale, „Iisus Hristos în viaţa ac­torului”, urmată apoi de proiecţia unui frag­ment din filmul Des hommes et des Dieux,dis­tins cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes în 2010. Pledoaria impresionantă a actorului din Numele trandafirului,ajuns între timp un octogenar generos, pentru firescul şi bucuria credinţei a culminat cu destăinuirea revelaţiei avute în timpul unui spectacol în care a jucat rolul Sfântului Serafim de Sarov cu bulversanta impresie că acesta vorbeşte prin vocea sa.

Ultima zi a festivalului s-a desfăşurat la Limours, sub semnul frumuseţii liturgice şi agapice, prin participarea la Dumnezeiasca Litur­ghie şi cuminecare, prin ascultarea măreţelor cuvinte ale rugăciunii arhiereşti a lui Hristos Domnul către Tatăl pentru a împărtăşi slava Sa ucenicilor Săi aleşi din lume şi celor care vor crede prin lucrarea lor apostolică întru nu­mele Său. Prin participarea la această slavă a Arhiereului ceresc avem parte de adevărata frumuseţe. Mai bine de o mie de români de pretutindeni şi oaspeţi ai lor au luat parte la Liturghie, la serbarea câmpenească şi concer­tul în aer liber din parcul bisericuţei maramu­reşene şi al reşedinţei mitropolitane. Cântări­le religioase şi tradiţionale din Bucovina şi Ţara Oaşului (delegaţia oraşului Negreşti-Oaş), uni­te cu folclorul autentic oltenesc al cântărilor vechi agrăite de Angelica Stoican, au creat ca­drul unei nedei româneşti încheiate cu o ciu- leandră a tinerilor basarabeni, totul sub coordonarea dlui Gheorghe Cârciu. Festivalul s-a bucurat de la început până la sfârşit de o bună mediatizare prin grija echipei Televiziunii Ro­mâne, formată din Rafael Udrişte, Bogdan Pîrlea şi Florin Adrian Miricioiu, o muncă pasi­onantă fructificată ulterior într-un şir de reportaje şi interviuri cu invitaţii prezentate în emisiunea Universul credinţei.Unicitatea festi­valului filocalic „Din dragoste pentru Frumos” a venit şi de această dată din formatul său cul­tural divers şi din modul inteligent în care au fost articulate evenimentele teologice cu cele culturale, făcându-i pe participanţi să se bucu­re de cuminecarea din acelaşi potir şi din fru­museţea aceloraşi valori ca membri ai acele­iaşi comunităţi purtătoare de frumuseţe eternă, concretizată în oameni frumoşi, oglindind în multe feluri frumuseţea şi buna-cuviinţă dumnezeiască.

Festivalul „Din dragoste pentru Frumos”, ediția a IV-a, 2014

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni