Adaugat la: 1 Ianuarie 2009 Ora: 15:14

Fragmente neodihnite (ianuarie-februarie 2009)

Icoanele sunt portretele de familie ale lui Dumnezeu.
Ana Maria Badea, clasa a VII-a, 13 ani și 4 luni

Fragmente neodihnite (ianuarie-februarie 2009)

Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii pentru că cei mici au un suflet mai încăpător. La oamenii mari în suflet e așa o înghesuială de rele că nici nu ai unde să stai.
Pavel Marțîn, clasa a III-a, 9 ani și 11 luni

Călugării și-au făcut meserie din rugat pentru că au văzut că nu poate exista meserie mai frumoasă decât să vorbești tot timpul cu Dumnezeu.
Ana-Maria Tănăsuică, clasa a II-a, 9 ani și 4 luni

Dorel Zaica, expoziția „Copilul între diavol și Dumnezeu”

Zicea avva Pafnutie, ucenicul lui avva Macarie: l-am rugat pe Părintele meu să-mi spună un cuvânt. Iar el a zis: să nu faci rău cuiva, nici să osândești pe cineva. Acestea păzește-le și te vei mântui.

Avva Pafnutie, Patericul egiptean

Închide gura celui ce bârfește la urechile tale, ca să nu săvârșești păcat îndoit împreună cu acela: pe tine obișnuindu-te cu patima pierzătoare, iar pe acela neoprindu-l a flecări împotriva aproapelui.

Sf. Maxim Mărturisitorul, Întâia sută a capetelor despre dragoste

Ascultarea creștină este posibilă doar cu condiția iubirii. „Cel ce Mă iubește pe Mine – spune Hristos – ascultă cuvintele Mele” (Ioan 14, 24). Așadar, ascultarea este o expresie și o dovadă a iubirii – ascult pentru că iubesc… Ascultarea încetează acolo unde intervin nedreptatea și minciuna. Căci dragostea, despre care am spus că este condiția ascultării evenghelice, se bucură doar de adevăr (Ioan 13, 6). Ascultarea nu se face doar pe linie ierarhică, ci, mai ales, pe linia adevărului și a iubirii.

Pr. Savatie Baștovoi, Când pietrele vorbesc

Trăiți ca oameni liberi dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății.

I Petru 2, 16

Euharistia sădește în noi puterea pentru a preda total existența noastră lui Dumnezeu, spre a o primi umplută de viața Lui eternă, asemenea lui Hristos, prin înviere. Euharistia e fermentul sau aluatul care preface treptat viața noastră pământească în viața de veci. Unirea deplină în care ne atrage înseamnă și o unire a noastră cu ceilalți credincioși în care Se prelungește Hristos cu același trup al Său. De aceea, Euharistia este și actul de realizare și sporire continuă a unității depline a Bisericii, ca Trup extins al lui Hristos.

Pr. Dumitru Stăniloaie, Teologia Dogmatică Ortodoxă

Sufletul celui smerit e ca marea: dacă arunci o piatră în mare, ea tulbură o clipă fața apelor, apoi se scufundă în adâncuri. Așa sunt înghițite și necazurile în inima celui smerit căci tăria Domnului e cu el… Când sufletul meu a pierdut smerenia, atunci am devenit irascibil – știu asta din experiență – dar sufletul meu și-a adus aminte de smerenia lui Hristos și a însetat după ea. Am început să-L rog pe Dumnezeu să mă ierte, să curețe mintea mea de mândrie și să-mi dea pacea. Iar când sufletul meu a început să urască păcatul, Duhul Sfânt m-a învățat rugăciunea neîncetată și iubirea.

Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei

Selecția textelor: Daniel Chira

Fragmente neodihnite (ianuarie-februarie 2009)

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni