Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Ambasada României la Paris a fost, în perioada 10‑12 mai 2018, gazda Congresului Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. Programul manifestărilor a început cu Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită la Catedrala Mitropolitană de Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu‑Vicar al Episcopiei Italiei, alături de preoți și diaconi din Europa Occidentală și Meridională.
La lucrările Congresului au participat membrii Sinodului Mitropolitan, dar și Înaltpreasfințitul Părinte Emmanuel, Mitropolitul ortodox grec al Patriarhiei Ecumenice în Franța și președinte al Adunării Episcopilor Ortodocși din Franța. Acestea au debutat cu o slujbă de Te‑deum săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale. Din asistenţă au făcut parte Excelența Sa domnul Luca Niculescu, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Franceză și Principatul Monaco, Excelența Sa domnul Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României la UNESCO, doamna Natalia Intotero, Ministrul pentru românii de pretutindeni, și doamna Ana Taban, consilier al Ambasadorului Republicii Moldova în Franța.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, care a subliniat că „nu anii, ci munca pastorală este cea importantă pentru noi, mai ales, am putea spune acum, în 2018, cea din ultimii 10 ani. Nu trebuie uitat cuvântul Domnului ce spune: „Nu voi M‑ați ales pe Mine, ci Eu v‑am ales pe voi...”. De aceea noi, cei chemați la slujirea Mântuitorului Hristos, trebuie să ne concentrăm eforturile în a‑L sluji cu timp și fără timp, ridicându‑ne la înălțimea demnității de slujitor al Domnului”.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, în care s‑a evidențiat lucrarea rodnică a ierarhilor români din Occidentul Europei: „Contextul schimbărilor majore intervenite odată cu evenimentele din 1989 a determinat emigrarea unui număr foarte mare de fii ai Bisericii noastre către țările din Europa Occidentală și Meridională, acest fenomen determinând modificări considerabile în structura Arhiepiscopiei și, respectiv (din octombrie 2001), a Mitropoliei Ortodoxe Române, care cuprinde în jurisdicția sa țările din această parte a Vechiului continent. Astfel, dacă la alegerea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif, Arhiepiscopia Europei Occidentale și Meridionale cuprindea 30 de parohii și o mănăstire, după 20 de ani, Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale are 518 parohii și paraclise, 182 de filii și misiuni, 21 de mănăstiri și schituri, numărul românilor ortodocși fiind estimat la peste 3 milioane”.
Excelența Sa domnul Luca Niculescu, în cuvântul său de bun‑venit, a amintit de contribuția Bisericii Ortodoxe în viața diasporei: „Cred că și astăzi cei care se adună în jurul Catedralei și al Bisericii, în general, găsesc în această comunitate dinamică și solidară și mijloacele de a‑și păstra identitatea, cultura, valorile; găsesc aici, în același timp, resursele pentru a construi, zi de zi, relațiile dintre țara natală și cea în care au ales să‑și împlinească destinul”. În continuare, Excelența Sa a dat citire mesajului domnului Sergiu Nistor, consilier prezidențial pentru Cultură, Culte și Centenar: „Acest Congres, care se bucură deja de o frumoasă tradiție, dovedește necesitatea dezbaterii temelor de actualitate din viața Bisericii şi din cea a diasporei românești. Prin provocări complexe, lumea în care trăim ne oferă tot atâtea prilejuri de mărturisire a credinței”.
Mitropolitul Emmanuel a subliniat buna cooperare cu Înaltpreasfinţitul Iosif și cu membrii Sinodului Mitropolitan, menționând importanța mărturiei credinței ortodoxe și a fidelității faţă de Biserica lui Hristos: „În numele membrilor Adunării Episcopilor Ortodocși din Franța, vă spun bine ați venit în Paris. Prezența voastră numeroasă astăzi aici este o mărturie a credinței ortodoxe în Occidentul Europei. Sunteți un semn al comuniunii și al deschiderii față de celelalte popoare. Trebuie să rămânem în continuare împreună, creștinii ortodocși de diferite neamuri, uniți de duhul rugăciunii. Nu peste mult timp, România, în anul 2019, va prelua pentru un semestru președinția Consiliului Uniunii Europene și în acest sens are datoria de a promova ideea unei Europe puternice și unite!”.
La rândul său, doamna Natalia Intotero, ministru al românilor de pretutindeni, a transmis mesajul Guvernului României cu prilejul acestui eveniment: „Pentru câteva zile, Ambasada României la Paris îmbracă haine de sărbătoare. Știm că în afara granițelor țării noastre se află aproximativ 10 milioane de români, o a doua Românie, am putea spune, iar Biserica Ortodoxă Română, alături de autoritățile statului român, are o mare implicare în sprijinirea românilor de pretutindeni. De aceea, în acest an centenar, ne dorim să arătăm lumii întregi că românii au oameni de valoare. Doresc să mulțumesc reprezentanților Bisericii Ortodoxe pentru implicarea în proiectele destinate menținerii culturii române în această parte a Europei”.
Mesajului Monseniorului Michel Aupetit, Arhiepiscopul Parisului, a fost citit de către Preasfințitul Părinte Marc, Episcop‑Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.
În fiecare zi au fost programate atât conferințe, cât și ateliere de lucru în care preoții din toată jurisdicția Mitropoliei, alături de episcopi și delegați, au discutat despre diferitele probleme din viața parohiilor. Astfel, joi, 10 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei a ținut prelegerea Antropologia ortodoxă și provocările contemporane, iar diaconul Adrian Sorin Mihalache a vorbit despre Formidabila întâlnire dintre reflecția patristică a teologiei creștin‑ortodoxe și descoperirile recente din cosmologie și neuroștiințe.
Pastorația creștinilor ortodocși români trăitori în diaspora occidentală are problemele ei specifice. În acest sens, atelierele din după‑amiaza aceleiași zile au avut diferite tematici, toate având menirea de a‑i ajuta pe clerici, dar și pe laici în trăirea unei vieți creștine: A fi creștin în societatea civilă, prezența și aportul Ortodoxiei în Europa; Dialogul cu ceilalți creștini; Cum putem ajuta familiile ca să trezească dragostea copiilor lor pentru Hristos și entuziasmul pentru viața în Biserică?; Cum încurajăm vocațiile în Biserică?; Părintele duhovnicesc ca vector al vieții în Hristos; Există un viitor pentru parohiile noastre?; Ortodoxie și Occident. Inculturație; Modernitate fără Dumnezeu și Ortodoxie. „Marea diferență între credința în Hristos în Orient și cea în Occident este că cea dintâi este centrată pe Învierea Mântuitorului Hristos și Sfânta Treime, pe când cea de‑a doua pe structurile temporale – înainte și după Hristos – și pe cele două firi ale Mântuitorului. Nu trebuie înțeles Occidentul și Orientul doar în aspectul lor geografic, ci, mai ales, în modul lor simbolic de a fi, chiar dacă circumstanțele istorice diferite au dat naștere, de exemplu, diferitelor ideologii și ateismului. Ortodoxia în Occident are două opțiuni clare: fie de a se deschide culturii occidentale, să folosească ce este bun din ea și să purifice restul, fie să rămână un fel de club select – înțeles sub aspectul naționalității. Ortodoxia este prezentă în Occident nu doar prin infuzia, felix culpa, diasporei țărilor din estul Europei, ci prin vechile rituri liturgice, prin Ortodoxia păstrată de unii locuitori nativi ai Occidentului”, a fost concluzia ultimului atelier de lucru.
Vineri, 11 mai, părintele Constantin Coman, profesor la catedra de Noul Testament de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a ținut prelegerea Pastorația în Biserica Ortodoxă. Implicațiile pastorale ale cunoștinței ortodoxe astăzi, în care a evidențiat specificul tradiției răsăritene ortodoxe și necesitatea trăirii autentice a preoției, mai ales în diaspora. La rândul său, părintele Jean Boboc a vorbit despre Provocările bioeticii în epoca noastră. Plecând de la cuvintele părintelui Marc‑Antoine Costa de Beauregard: „Trăim vremuri eshatologice”, părintele Jean Boboc a subliniat că „Biserica trebuie să provoace lumea. Nu mai avem timp pentru jumătăți de adevăr, iar Biserica trebuie să vorbească răspicat. Posibilitățile biotehnologiei și ale bioeticii sunt fascinante, dar observăm că lumea de astăzi exclamă într‑un mod firesc: sufletul e mort, trăiască genetica! Nu e greu să înțelegem că de fapt asistăm la o generalizare a derogărilor ce devine treptat jurisprudență. Așadar, bioetica fără morală este cea care, cu ajutorul bazei legale, ajunge să fie numită simplu: impostură subversivă a unor impostori ce sunt în slujba unei ideologii anticreștine, iar populația asistă într‑o manieră amorfă. Nu este de mirare că această nouă ordine morală, ce nu are nimic de‑a face cu morala, duce la distrugerea familiei, la relativizarea adopției din punct de vedere semantic, juridic. Scopul acesteia este „fabricarea omului anonim”, ce nu mai este stăpân pe trupul său, fără identitate istorică, culturală și, mai ales, fără conștiință”.
Atelierele programate în a doua parte a zilei au tratat subiecte variate, dar cu importante implicații în viața creștinilor: Familia creștină în Hristos și societate; Îndumnezeirea omului. Răspunsul ortodox la provocările de astăzi; Trăirea creștin‑ortodoxă în lumea de astăzi. Rugăciune, asceză, pocăință, entuziasm și bucurie: mijloacele trăirii creștine; Reînnoirea gândirii teologice astăzi: antropologie, bioetică și ecologie, dialogul cu științele; Rețelele sociale și media; Integrarea vieții personale și comunitare în rânduiala Bisericii; Tineretul și relația cu Biserica.
La finalul lucrărilor Congresului, Părintele Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a punctat succint concluziile celor 3 zile: „Discuțiile din cadrul Congresului s‑au dovedit nu doar utile, ci și anticipative, pentru că, spre exemplu, problema bioeticii nu este doar despre prezent, ci despre viitor. Pastorația creștinilor noștri se confruntă nu doar cu problemele atât de bine cunoscute în țară, cât cu cele specifice Occidentului în care trăim. Ne este aproape imposibil să ne imaginăm, de exemplu, o viață fără a fi conectați la Internet. De aceea, maniera în care viețuim, cum postim și ne rugăm în această societate, pot părea lucruri simple, dar care au o încărcătură aparte în acest colț de Europa”, a menționat Înaltpreasfinţitul Iosif.
Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale este organizat la fiecare 2 ani, de fiecare dată în altă țară din jurisdicția sa.
Alexandru Ojică
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team