Rânduiala la ziua întâi pentru femeia lăuză, îndată după naÅŸtere

În prima zi, îndată ce femeia naÅŸte prun­cul, moaÅŸa, soÅ£ul acesteia sau cineva din fa­milie aduce la biserică într-un vas apă cura­tă pentru sfinÅ£ire², iar preotul sfinÅ£eÅŸte apa cu care va fi binecuvântat pruncul ÅŸi casa. După rânduială, atât sfinÅ£irea apei, cât ÅŸi rugăciunile din ziua întâi trebuie săvârÅŸite în prima zi după naÅŸtere, acolo unde s-a năs­cut pruncul. Dacă nu există posibilitatea de a se citi rugăciunile în prima zi, ele se vor citi cu primul prilej³, adică după ce mama ÅŸi copilul au revenit acasă de la maternitate.

Astfel, preotul citeÅŸte trei rugăciuni pen­tru femeia lăuză, pentru iertarea păcatelor mamei ÅŸi pentru îndepărtarea tuturor rău­tăÅ£ilor ÅŸi pentru vindecare. În prima, se roa­gă pentru grabnica ei ridicare din patul naÅŸ­terii, pentru iertarea păcatelor ei, pentru ocrotirea ei ÅŸi a pruncului de bântuiala du­hurilor necurate ÅŸi pentru curăÅ£irea mamei de întinăciunea trupească ÅŸi sufletească. În a doua rugăciune, preotul cere Domnului să-i miluiască pe mamă ÅŸi pe prunc, trimiÅ£ându-le îngeri luminaÅ£i ÅŸi strălucitori, ferindu-i de toată fermecătura ÅŸi de asuprirea du­hurilor rele. În a treia rugăciune continuă binecuvântarea mamei, iar aici este aminti­tă ÅŸi binecuvântarea biblică a primei fami­lii: „CreÅŸteÅ£i ÅŸi vă înmulÅ£iÅ£i, umpleÅ£i pămân­tul ÅŸi-l stăpâniÅ£i” (Fac. 1, 28).

Dacă preotul face această molitfă acasă, stropeÅŸte casa cu apă sfinÅ£ită, în chipul cru­cii, iar pruncul îl însemnează binecuvântându-l, la frunte, pentru minte; la gură, pen­tru cuvânt ÅŸi suflare; iar la inimă, în care avem noi vieÅ£uirea, pentru putere, rostind cuvin­tele: „Mâinile Domnului te-au făcut ÅŸi te-au zidit”. Aceasta se face pentru ca să fie păzit pruncul până va primi Sfântul Botez⁴.

Rugăciunea la însemnarea pruncului, când i se pune numele, la opt zile după naÅŸtere

La opt zile după naÅŸtere, este chemat preotul acasă unde se află pruncul născut sau pruncul este adus în pronaosul bisericii⁵ ÅŸi se face rugăciunea de punere a nu­melui copilului. Preotul îl binecuvântează, făcându-i semnul crucii la frunte, pentru luminarea minÅ£ii ÅŸi a gândurilor; la gură, pentru sfinÅ£irea cuvântului ÅŸi a suflării, ÅŸi la piept, pentru ferirea inimii de poftele ÅŸi patimile trupeÅŸti; apoi îi citeÅŸte rugăciunea pentru punerea numelui: „Doamne, Dumnezeul nostru, Å¢ie ne rugăm ÅŸi pe Tine Te chemăm, să se însemneze lumina feÅ£ei Tale peste robul Tău acesta (aici îi pune nu­mele)ÅŸi să se însemneze Crucea Unuia-Născut Fiului Tău în inima ÅŸi în cu­getul lui.”⁶.

Din motive practice, de cele mai multe ori această rânduială este unită cu cea din ziua întâi. Punerea numelui pruncului a opta zi după naÅŸtere este moÅŸtenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curăÅ£irea pruncilor de sex bărbătesc prin tăierea îm­prejur ÅŸi prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Åži noi, creÅŸtinii, am păstrat-o pentru că Mântuitorul ÎnsuÅŸi a fost tăiat împrejur în a opta zi după naÅŸtere, când I s-a pus numele Iisus (Lc 2, 21)⁷.

Punerea numelui copilului are o impor­tanÅ£ă deosebită, chiar dacă, în conÅŸtiinÅ£a co­lectivă, numele cuiva este legat în special de momentul botezului. Profesorul Ioannis Foundoulis arată că în toate slujbele Bisericii, inclusiv la Botez, persoana este prezentată cu numele primit în a opta zi. În formula „Se botează robul lui Dumnezeu (N)”, interca­larea nu se face pentru a da numele celui care se botează, ci ca să se afle numele per­soanei în cauză, care este deja cunoscută în lăcaÅŸul sfânt ca având acel nume⁸. Astfel se întâmplă ÅŸi în timpul celorlalte slujbe, când spunem: „Se logodeÅŸte sau se cunună robul lui Dumnezeu (N)” sau „Se împărtăÅŸeÅŸte robul lui Dumnezeu (N)” sau „Încă ne ru­găm pentru odihna sufletului robului lui Dumnezeu (N)”. În toate aceste situaÅ£ii, per­soana este pomenită cu numele primit în a opta zi.

Rânduiala îmbisericirii prunculuiÅŸi a curăÅ£irii lăuzei, la 40 de zile după naÅŸtere

La 40 de zile, lăuza, luând pruncul, vine la biserică, unde i se fac rugăciunile de îmbisericire, adică se face început intrării în biserică. Această rânduială se săvârÅŸeÅŸte la 40 de zile, indiferent dacă pruncul este botezat sau nu⁹.

Acestea amintesc momentul când Maica Domnului, la împlinirea zilelor curăÅ£irii, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit în braÅ£e de dreptul Simeon, care L-a lăudat pe Dumnezeu că a văzut mântu­irea aÅŸteptată de Israel (Lc 2, 22-30). Preotul citeÅŸte rugăciunile de curăÅ£ire, rugându-se întâi pentru mamă, ca Dumnezeu s-o în­vrednicească a intra din nou în sfântul locaÅŸ ÅŸi a se împărtăÅŸi cu Sfintele Taine; se roagă apoi pentru prunc, pentru ca Dumnezeu să-l crească, sa-l binecuvânteze ÅŸi să-l sfin­Å£ească, învrednicindu-l, la vremea cuvenită, de luminarea botezului.

După terminarea rugăciunilor, citite în pronaosul bisericii, preotul, luând pruncul pe braÅ£e, face cu el semnul sfintei cruci ÅŸi, intrând în naos, rosteÅŸte cuvintele: „Se îmbisericeÅŸte robul lui Dumnezeu (N) în nu­mele Tatălui ÅŸi al Fiului ÅŸi al Sfântului Duh. Amin", îl închină la icoanele împărăteÅŸti ÅŸi la cele laterale, rostind troparele obiÅŸnuite; iar dacă este băiat ÅŸi este deja botezat, mer­ge cu el ÅŸi în altar, închinându-l în cele pa­tru părÅ£i ale Sfintei Mese ÅŸi apoi în mijlocul bisericii, rostind de fiecare dată cuvintele de îmbisericire. Åži, încredinÅ£ându-l mamei, îi miruieÅŸte pe amândoi.

Molitfa ce se face la femeia care a avortat copilul

Atunci când femeia a avortat copilul, cu voie sau fără de voie, de îndată trebuie să meargă la preotul ei duhovnic să se spo­vedească ÅŸi să-i citească rugăciunea rându­ită pentru astfel de cazuri. În rugăciunea rostită de preot se spune: „...ÎnsuÅ£i ÅŸi pe roaba ta aceasta (N), care astăzi a căzut în păcatul uciderii cu voie sau fără de voie ÅŸi a lepădat pe cel zămislit într-însa..., vindecă-i durerile, sănătate ÅŸi putere trupului ÅŸi sufletului dăruieÅŸte-i ÅŸi cu înger de lumină păzeÅŸte-o de toată năvălirea nevăzuÅ£ilor vrăjmaÅŸi...".

Note:

1. Ioannis Foundoulis, Dialoguri liturgice. Răspunsuri la probleme liturgice, Vol. I, traducere de Pr. Victor Manolache, Editura Bizantină, BucureÅŸti, 2008, p. 69.
2. Molitfelnic,publicat cu aprobarea Sfântului Sinod ÅŸi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic ÅŸi de Misiune Ortodoxă, BucureÅŸti, 2013, p. 9.
3. Ibidem, p. 11.
4. Ibidem, p. 15.
5. Ibidem, p. 16.
6. Ibidem.
7. Pr. Prof. Dr. Ene BraniÅŸte, Liturgica specială pen­tru facultăÅ£ile de Teologie, ed. a IV-a, retipărită cu binecuvântarea ÎnaltpreasfinÅ£itului LAURENÅ¢IU, Mitropolitul Ardealului, Editura Lumea CredinÅ£ei, BucureÅŸti, 2005, p. 364.
8. I. Foundoulis, op. cit.,vol. I, p. 141.
9. Cf. Molitfelnic, p. 19.