În 2013, Patriarhia Română omagiază două dintre cele mai importante personalități ale istoriei creștinismului: pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena. Sfântul Sinod al Bisericii Or­todoxe Române a rânduit să aniverseze la ni­velul întregii Patriarhii împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranță religioasă de la Milano. De asemenea, în cadrul Curiei de Mi­lano a fost stabilit un program oficial pentru a marca Anul Constantinian, care cuprinde expoziția organizată la Palatul Regal, confe­rințe, congrese, precum și alte evenimente cul­turale.

Punctul central al săptămânii trecute l-a constituit vizita la Milano a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, în zilele de 15-16 mai 2013, în cadrul căreia au avut loc mai mul­te întâlniri și o rugăciune în biserica istorică a Sfântului Ambrozie.

În încercarea de refacere a unității crești­ne, există două momente importante de în­tâlniri și congrese. Acestea sunt: săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor în luna ianuarie și întâlnirea la Pogorârea Duhului Sfânt, numită Veglia de Pentecoste.

În seara zilei de marți, 21 mai 2013, de Sfinții Împărați Constantin și Elena, în cadrul adunărilor lunare ale Protopopiatului Lombardia II Nord din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în parohia „Toți Sfinții" din Milano Nord-Monza a avut loc o con­ferință care a încercat să marcheze evenimen­tele mai sus amintite.

Prima parte a întâlnirii a început cu o ru­găciune și vecernia ortodoxă închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, la care au par­ticipat pr. protopop Pompiliu Nacu, pr. Silviu State de la Varese, pr. Gelu Valentin Porumb de la Romano de Lombardia, pr. Cristian Prilipceanu de la Como, pr. Laurențiu Nacu de la Pioltello și pr. Sergiu Nicolae de la Monza. Din partea Bisericii Catolice au asistat Monseniorul Patrizio Garascia, Vicarul

Episcopal pentru Zona Pastorală V, reprezen­tant al Curiei de Milano, Monseniorul Francesco Braschi și Don Riccardo Pontani, reprezentantul pentru ecumenism pentru zona Monza și Brianza, cărora li s-au alăturat circa 80 de persoane, italieni și români.

După vecernie, pr. Pompiliu Nacu a vorbit despre aspectele biblice și teologia Sfântului Duh, dar și despre manifestarea Sa în viața Bisericii, a sfinților și credincioșilor.

Părintele a arătat că cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi nu este un duh oarecare, nu este creatură, ci este Duhul Sfânt Cel de viață dătător, prin care se creează toate, prin care se înnoiește fața pământului, în care am fost pe­cetluiți în ziua răscumpărării noastre și prin care devenim părtași dumnezeirii. Momentul Pogorârii Duhului Sfânt în lume, în chip de limbi de foc, înseamnă rămânerea permanen­tă și activă în Biserică, până la sfârșitul veacu­rilor. Așa cum în Vechiul Testament, la fieca­re cincizeci de ani, cu ocazia Jubileului, se anulau datoriile și sclavii erau eliberați, prin prezența Duhului Sfânt în lume la Cincizecime oamenii și istoria sunt eliberați în mod obiec­tiv de stăpânirea acestei lumi, așa cum spune un mare teolog rus.

În a doua parte a întâlnirii a luat cuvântul Excelența Sa Domnul George Bologan, Consulul General al României la Milano, care a vorbit despre Edictul lui Galeriu din 30 aprilie 312 și despre Edictul de la Milano, evidențiind rolul și importanța acestuia pentru viața Bisericii. De asemenea, Excelența Sa a subliniat rolul funda­mental al Edictului de la Milano pentru liber­tatea creștinilor și modul în care s-a manifestat ea la nivelul întregii creștinătăți, arătând că: libertatea gândirii și a opiniilor, precum și li­bertatea credințelor religioase, nu poate fi în­grădită sub nici o formă”. A făcut apoi un inte­resant arc în timp, comparând libertatea pe care au dobândit-o creștinii prin Edictul de la Milano și Articolele 29 și 30 din Constituția României și insistând asupra faptului că libertatea de ex­primare a gândurilor, a opiniilor sau a credin­ței sunt daruri de mare preț pentru orice ființă umană. Libertatea de exprimare și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris și imagine, sunt inviolabile și garantate de Constituția României.

Un alt important moment a avut loc în ul­tima parte a serii, când Monseniorul Francesco Braschi, patrolog, teolog și slavistul Bibliotecii Ambroziene din Milano, a susținut conferința cu titlul „Împăratul Constantin, discipol și sfânt, inițiatorul libertății de a fi creștini (Imperatore Costantino, discepolo e santo, all'inizio della liberta di essere cristiani)”. La începutul cuvân­tului său, Monseniorul Braschi a arătat că Biserica a suferit grele persecuții din partea îm­păraților păgâni, iar prin consecințele generate în evoluția religioasă a Imperiului Roman, Edictul este un punct important în istoria Occidentului și a Orientului.

Convertirea lui Constantin la creștinism a însemnat o cotitură în viața acestuia, dar și a Bisericii, fiindcă, pe de o parte, el a fost pri­mul împărat convertit și, pe de altă parte, fi­indcă prin publicarea Edictului de toleranță religioasă din ianuarie 313 se oferă Bisericii deplină libertate în întreg Imperiul Roman.

Apoi, Monseniorul a vorbit despre Edictul lui Galeriu de la Sardica (Nicomidia) din anul 312, referindu-se la contextul istoric și politic în care a fost promulgat, dar mai ales a comen­tat o serie de texte, printre care De mortibus persecutorum (Despre moartea prigonitorilor) al lui Lactanțiu și Historia Ecclesiastica (Istoria Bisericească)a lui Eusebiu din Cezareea, ară­tând că primul obiectiv al acordurilor înche­iate între Constantin și Licinius a fost pacea religioasă, esențială pentru bunăstarea impe­riului devastat timp de decenii de persecuții împotriva creștinilor.

În textul De obitu Theodosii (Despre moar­tea lui Teodosie) al Sfântului Ambrozie, Monseniorul Braschi a subliniat contextul is­toric și familial și capacitatea lui Constantin de a lua decizii atât de importante ca om de stat și creștin, dar și rolul Sfintei Elena în via­ța fiului său. De asemenea, a mai fost reliefat faptul că Biserica Catolică începe să reconsi­dere contextul istoric și religios în care împă­ratul a fost declarat sfânt, fiind bine știut că în Occident doar mama sa, împărăteasa Elena, este considerată sfântă.

În final, a fost subliniată participarea parohi­ilor creștine la construcția etosului religios și cul­tural, dar mai ales rolul Bisericii în crearea de le­gături între oameni, ce ajută la realizarea binelui comun care este mântuirea noastră.

Seara s-a încheiat cu o gustare pregătită de doamna preoteasă, la care au luat parte toți cei de față.

A consemnat pr. Pompiliu Nacu