Conferinta pentru anul Constantinian 2013

În 2013, Patriarhia Română omagiază două dintre cele mai importante personalităÅ£i ale istoriei creÅŸtinismului: pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare ÅŸi pe mama sa, Elena. Sfântul Sinod al Bisericii Or­todoxe Române a rânduit să aniverseze la ni­velul întregii Patriarhii împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranÅ£ă religioasă de la Milano. De asemenea, în cadrul Curiei de Mi­lano a fost stabilit un program oficial pentru a marca Anul Constantinian, care cuprinde expoziÅ£ia organizată la Palatul Regal, confe­rinÅ£e, congrese, precum ÅŸi alte evenimente cul­turale. im 20 dating a 40 year old | https://apostolia.eu/index.php/boomer-dating-app/ | https://apostolia.eu/index.php/dating-unicorn-meaning/ | https://apostolia.eu/index.php/which-of-the-following-statements-about-relative-and-absolute-age-dating-is-correct/

Punctul central al săptămânii trecute l-a constituit vizita la Milano a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, în zilele de 15-16 mai 2013, în cadrul căreia au avut loc mai mul­te întâlniri ÅŸi o rugăciune în biserica istorică a Sfântului Ambrozie.

În încercarea de refacere a unităÅ£ii creÅŸti­ne, există două momente importante de în­tâlniri ÅŸi congrese. Acestea sunt: săptămâna de rugăciune pentru unitatea creÅŸtinilor în luna ianuarie ÅŸi întâlnirea la Pogorârea Duhului Sfânt, numită Veglia de Pentecoste.

În seara zilei de marÅ£i, 21 mai 2013, de SfinÅ£ii ÎmpăraÅ£i Constantin ÅŸi Elena, în cadrul adunărilor lunare ale Protopopiatului Lombardia II Nord din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în parohia „ToÅ£i SfinÅ£ii" din Milano Nord-Monza a avut loc o con­ferinÅ£ă care a încercat să marcheze evenimen­tele mai sus amintite.

Prima parte a întâlnirii a început cu o ru­găciune ÅŸi vecernia ortodoxă închinată SfinÅ£ilor ÎmpăraÅ£i Constantin ÅŸi Elena, la care au par­ticipat pr. protopop Pompiliu Nacu, pr. Silviu State de la Varese, pr. Gelu Valentin Porumb de la Romano de Lombardia, pr. Cristian Prilipceanu de la Como, pr. LaurenÅ£iu Nacu de la Pioltello ÅŸi pr. Sergiu Nicolae de la Monza. Din partea Bisericii Catolice au asistat Monseniorul Patrizio Garascia, Vicarul

Episcopal pentru Zona Pastorală V, reprezen­tant al Curiei de Milano, Monseniorul Francesco Braschi ÅŸi Don Riccardo Pontani, reprezentantul pentru ecumenism pentru zona Monza ÅŸi Brianza, cărora li s-au alăturat circa 80 de persoane, italieni ÅŸi români.

După vecernie, pr. Pompiliu Nacu a vorbit despre aspectele biblice ÅŸi teologia Sfântului Duh, dar ÅŸi despre manifestarea Sa în viaÅ£a Bisericii, a sfinÅ£ilor ÅŸi credincioÅŸilor.

Părintele a arătat că cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi nu este un duh oarecare, nu este creatură, ci este Duhul Sfânt Cel de viaÅ£ă dătător, prin care se creează toate, prin care se înnoieÅŸte faÅ£a pământului, în care am fost pe­cetluiÅ£i în ziua răscumpărării noastre ÅŸi prin care devenim părtaÅŸi dumnezeirii. Momentul Pogorârii Duhului Sfânt în lume, în chip de limbi de foc, înseamnă rămânerea permanen­tă ÅŸi activă în Biserică, până la sfârÅŸitul veacu­rilor. AÅŸa cum în Vechiul Testament, la fieca­re cincizeci de ani, cu ocazia Jubileului, se anulau datoriile ÅŸi sclavii erau eliberaÅ£i, prin prezenÅ£a Duhului Sfânt în lume la Cincizecime oamenii ÅŸi istoria sunt eliberaÅ£i în mod obiec­tiv de stăpânirea acestei lumi, aÅŸa cum spune un mare teolog rus.

În a doua parte a întâlnirii a luat cuvântul ExcelenÅ£a Sa Domnul George Bologan, Consulul General al României la Milano, care a vorbit despre Edictul lui Galeriu din 30 aprilie 312 ÅŸi despre Edictul de la Milano, evidenÅ£iind rolul ÅŸi importanÅ£a acestuia pentru viaÅ£a Bisericii. De asemenea, ExcelenÅ£a Sa a subliniat rolul funda­mental al Edictului de la Milano pentru liber­tatea creÅŸtinilor ÅŸi modul în care s-a manifestat ea la nivelul întregii creÅŸtinătăÅ£i, arătând că: libertatea gândirii ÅŸi a opiniilor, precum ÅŸi li­bertatea credinÅ£elor religioase, nu poate fi în­grădită sub nici o formă”. A făcut apoi un inte­resant arc în timp, comparând libertatea pe care au dobândit-o creÅŸtinii prin Edictul de la Milano ÅŸi Articolele 29 ÅŸi 30 din ConstituÅ£ia României ÅŸi insistând asupra faptului că libertatea de ex­primare a gândurilor, a opiniilor sau a credin­Å£ei sunt daruri de mare preÅ£ pentru orice fiinÅ£ă umană. Libertatea de exprimare ÅŸi libertatea creaÅ£iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris ÅŸi imagine, sunt inviolabile ÅŸi garantate de ConstituÅ£ia României.

Un alt important moment a avut loc în ul­tima parte a serii, când Monseniorul Francesco Braschi, patrolog, teolog ÅŸi slavistul Bibliotecii Ambroziene din Milano, a susÅ£inut conferinÅ£a cu titlul „Împăratul Constantin, discipol ÅŸi sfânt, iniÅ£iatorul libertăÅ£ii de a fi creÅŸtini (Imperatore Costantino, discepolo e santo, all'inizio della liberta di essere cristiani)”. La începutul cuvân­tului său, Monseniorul Braschi a arătat că Biserica a suferit grele persecuÅ£ii din partea îm­păraÅ£ilor păgâni, iar prin consecinÅ£ele generate în evoluÅ£ia religioasă a Imperiului Roman, Edictul este un punct important în istoria Occidentului ÅŸi a Orientului.

Convertirea lui Constantin la creÅŸtinism a însemnat o cotitură în viaÅ£a acestuia, dar ÅŸi a Bisericii, fiindcă, pe de o parte, el a fost pri­mul împărat convertit ÅŸi, pe de altă parte, fi­indcă prin publicarea Edictului de toleranÅ£ă religioasă din ianuarie 313 se oferă Bisericii deplină libertate în întreg Imperiul Roman.

Apoi, Monseniorul a vorbit despre Edictul lui Galeriu de la Sardica (Nicomidia) din anul 312, referindu-se la contextul istoric ÅŸi politic în care a fost promulgat, dar mai ales a comen­tat o serie de texte, printre care De mortibus persecutorum (Despre moartea prigonitorilor) al lui LactanÅ£iu ÅŸi Historia Ecclesiastica (Istoria Bisericească)a lui Eusebiu din Cezareea, ară­tând că primul obiectiv al acordurilor înche­iate între Constantin ÅŸi Licinius a fost pacea religioasă, esenÅ£ială pentru bunăstarea impe­riului devastat timp de decenii de persecuÅ£ii împotriva creÅŸtinilor.

În textul De obitu Theodosii (Despre moar­tea lui Teodosie) al Sfântului Ambrozie, Monseniorul Braschi a subliniat contextul is­toric ÅŸi familial ÅŸi capacitatea lui Constantin de a lua decizii atât de importante ca om de stat ÅŸi creÅŸtin, dar ÅŸi rolul Sfintei Elena în via­Å£a fiului său. De asemenea, a mai fost reliefat faptul că Biserica Catolică începe să reconsi­dere contextul istoric ÅŸi religios în care împă­ratul a fost declarat sfânt, fiind bine ÅŸtiut că în Occident doar mama sa, împărăteasa Elena, este considerată sfântă.

În final, a fost subliniată participarea parohi­ilor creÅŸtine la construcÅ£ia etosului religios ÅŸi cul­tural, dar mai ales rolul Bisericii în crearea de le­gături între oameni, ce ajută la realizarea binelui comun care este mântuirea noastră.

Seara s-a încheiat cu o gustare pregătită de doamna preoteasă, la care au luat parte toÅ£i cei de faÅ£ă.

A consemnat pr. Pompiliu Nacu