Problema este că, din păcate, kitsch‑ul ÅŸi superficialitatea au invadat toate domeniile ÅŸi toate cutele vieÅ£ii noastre, inclusiv zona culturală, spirituală ÅŸi chiar cea religioasă!... Fugim după „pâine ÅŸi circ”, iar speculanÅ£ii, profitorii ÅŸi manipulatorii de profesie cunosc foarte bine acest lucru, dezinformând mase întregi de persoane, altminteri cumsecade, bine intenÅ£ionate, de bună credinÅ£ă, însă prost, fals, greÅŸit ori incomplet informate ÅŸi care, urmând turma, ajung adesea acolo unde nu‑şi doreau să meargă. Åži astfel asistăm, de multe ori neputincioÅŸi, la greÅŸeli comise, nedreptăÅ£i săvârÅŸite, erori provocate ori chiar promovate ÅŸi la multe acÅ£iuni speculate ÅŸi confiscate!... Eu, unul, am observat că interesul pentru senzaÅ£ional, kitsch ori praf în ochi poate provoca între noi, oamenii, multă dezbinare, ignoranÅ£ă ÅŸi indolenÅ£ă crasă, la care se adaugă lipsa unei conÅŸtiinÅ£e critice ÅŸi constructive, serioase ÅŸi sincere, toate acestea fiind deosebit de păguboase atât pentru noi toÅ£i, cât ÅŸi pentru fiecare în parte!...

Goana după spectaculos duce, până la urmă, la dezamăgire, iar de aici la amăgire ÅŸi împrăÅŸtiere. Uităm de foarte multe ori că „ce e val ca valul trece!”, neluând aminte la vremelnicia ÅŸi deÅŸertăciunea celor mai multe fapte ÅŸi lucrări omeneÅŸti care nu sunt întemeiate pe stâncă stabilă ÅŸi statornică, ci pe nisip miÅŸcător!... Altfel spus, asistăm în tot locul ÅŸi în tot ceasul la ipostaze mincinoase, situaÅ£ii înÅŸelătoare ÅŸi lucruri contrafăcute, cele mai multe dintre ele sfârÅŸind în ridicol sau derizoriu. Nu trebuie, desigur, să generalizăm, căci mai sunt ÅŸi fapte, momente, evenimente, lucruri, obiecte, purtări ÅŸi oameni de bună calitate, ce se manifestă cu discreÅ£ie, au simÅ£ul valorii, al bunului gust, al bunei creÅŸteri ÅŸi, îndeosebi, al bunului‑simÅ£, însă avem uneori impresia că toÅ£i aceÅŸtia sunt înăbuÅŸiÅ£i de prostul gust, de proasta creÅŸtere, de tupeul nemăsurat ori de nesimÅ£irea nechibzuită a unora sau… multora!... Poate că, între multe alte lucruri pe care le avem ori ar trebui să le avem de schimbat în comportamentul nostru cotidian, ar fi (ÅŸi) acela de a respinge ÅŸi refuza kitsch‑ul, senzaÅ£ionalul molipsitor, spectaculosul hilar ÅŸi superficialitatea contagioasă!...

CunoaÅŸtem cu toÅ£ii că termenul de kitsch a intrat în uzul general începând cu anii ’60‑’70 ai secolului al XIX‑lea, prin intermediul jargonului pictorilor ÅŸi negustorilor de artă din oraÅŸul german München, fiind utilizat cu referire la producÅ£iile artistice ieftine. Altfel spus, kitsch‑ul s‑a născut în câmpul artei, s‑a inspirat neîncetat din artă, însă efectul său este cel de parazitare a artei ÅŸi de deconstruire a eticii ÅŸi a esteticii. Lucrurile kitsch suscită în om trăiri superficiale, iar lumea kitsch‑ului va căuta mereu să ofere adepÅ£ilor săi ceea ce aceÅŸtia aÅŸteaptă. Cu alte cuvinte, nu este suficient să afirmăm că anumite lucruri erau considerate odinioară kitsch prin natura lor. Odată ce îmbrăÅ£iÅŸăm această perspectivă, kitsch‑ul devine un fel de virus care, înmulÅ£it peste măsură în „organismul” sufletului, îl îmbolnăveÅŸte ÅŸi îi perturbă manifestările sănătoase. În acest caz, lucrurile caracterizate drept kitsch devin doar simple proiecÅ£ii ale unui suflet îmbolnăvit de sentimentalism dulceag ÅŸi ieftin, înduioÅŸare, nostalgie incurabilă, amuzament prostesc, visare narcotizantă, vulgaritate. După cum apreciază Herman Istvan, „kitsch‑ul presupune năzuinÅ£a spre sublim, dorinÅ£a de idilă, de fericire, de tandreÅ£e, de satisfacÅ£ii, dorinÅ£a ca orice conflict să se termine cu happy‑end ÅŸi ca binele să triumfe asupra răului”. Însă această dorinÅ£ă nu este una autentică, ce îndeamnă spre acÅ£iune ÅŸi îndreptare, căci kitsch‑ul nu cunoaÅŸte nici aspiraÅ£ia reală, nici trăirea intensă, ci doar o iluzie a păcii, o pseudo‑armonie călduÅ£ă care adoarme conÅŸtiinÅ£a, în loc s‑o trezească.

Prin urmare, să căutăm mai degrabă pietrele profunzimii, originalităÅ£ii ÅŸi autenticităÅ£ii decât apa (chioară!) a ceea ce astăzi face senzaÅ£ie, pentru a dispărea a doua zi fără urmă, înecat de o nouă ÅŸtire, tendinÅ£ă sau modă. Adică la noi să funcÅ£ioneze fuga de, iar nu după kitsch, spectaculos ÅŸi senzaÅ£ional!...