În tradiÅ£ia Bisericii noastre este vizi­bilă această distincÅ£ie; Evanghelia pentru noul botezat, pentru creÅŸtin, este Evan­ghelia de la Ioan. Primele trei Evanghelii vorbesc în general despre viaÅ£a Mântui­torului, care alunga diavolii ÅŸi îi tămăduia pe oameni. În Evanghelia după Ioan, Hris­tos apare ca fiind Fiul lui Dumnezeu ÅŸi Cuvântul lui Dumnezeu, Mila ÅŸi ViaÅ£a lumii, iar detaliile istorice prezentate sunt legate de aceste noÅ£iuni teologice mai în­alte.

Al doilea aspect este că, în această pe­rioadă a Penticostarului, în aproape fieca­re duminică citim pericope evanghelice care fac referire la apă. În duminica a patra după PaÅŸte, cea a Slăbănogului, aflăm des­pre paraliticul care a aÅŸteptat lângă apă vreme de 38 de ani. În următoarea dumi­nică, cea a Samarinencei, iarăÅŸi întâlnim acest element, sub forma fântânii. În du­minica a ÅŸasea, cea a Orbului din naÅŸtere, iarăÅŸi se face referire la apă, căci orbul este trimis, după cum ÅŸtim, la izvorul Siloamului. La jumătatea Praznicului Îl auzim din nou pe Hristos spunând că El este Izvorul vieÅ£ii. Toate lucrurile acestea sunt legate, creează o unitate. SfinÅ£ii PărinÅ£i nu le-au rânduit la întâmplare. Lucrul acesta s-a făcut pentru că, în acele vremuri, în Sâmbăta Mare erau botezaÅ£i un număr mare de credincioÅŸi. Iar în răstimpul Postului Mare catehumenii se pregăteau pentru Botez. De aceea se ÅŸi citea Evanghelia după Marcu, în care se spune cum ies diavolii din inima omului. AÅŸadar, în Sâmbăta dinaintea Învierii se făcea la PavecerniÅ£ă acest Botez colectiv, în baptisteriu, apoi noii botezaÅ£i intrau cu ceilalÅ£i credincioÅŸi în biserică. Åži, fiindcă erau de faÅ£ă aceÅŸti noi botezaÅ£i, se citea la slujbă Evanghelia după Ioan, care este Evanghelia teologică. De aceea toate referirile din Penticostar trimit la apă.

Colimvitra este pântecele Bisericii, acolo unde se face naÅŸterea duhovnicească a creÅŸtinilor. Åži chiar seamănă această colimvitră cu un pântece. AÅŸa cum avem prima naÅŸtere, cea omenească, prin care ieÅŸim din pântecele maicii, aÅŸa avem ÅŸi această a doua naÅŸtere, cea duhovnicească, din pântecele Bisericii. Åži aÅŸa cum la prima naÅŸtere dobân­dim înrudire cu fraÅ£ii noÅŸtri ÅŸi cu ceilalÅ£i membri ai familiei, aÅŸa ÅŸi acum, la a doua naÅŸ­tere, dobândim înrudire cu ceilalÅ£i membri ai Bisericii. Astfel încât creÅŸtinii trebuie să ÅŸtie că între ei există ÅŸi altă înrudire, cea duhovnicească, ÅŸi că au renăscut din apele co- limvitrei ÅŸi s-au făcut mădulare ale Trupului lui Hristos. Nu Biserica este una, iar Hristos altceva, ci Hristos este Capul ÎnsuÅŸi al Bisericii, iar noi suntem mădularele Lui. Din această pricină se vorbeÅŸte neîncetat în aceste zile despre colimvitră ÅŸi despre apă, fi­indcă ÅŸi noi trebuie să înÅ£elegem marea vrednicie ÅŸi însemnătate a Tainei Botezului ÅŸi a Tainei Mirungerii.

Dar ceea ce ne impresionează încă ÅŸi mai mult este că ÅŸi în duminica Cincizecimii Îl vom auzi pe Hristos spunând că „cel ce crede în mine, din pântecele lui vor curge râuri de apă vie”. Deosebirea este că în duminicile anterioare se făcea referire la o apă care este în afara omului, iar în ziua Cincizecimii se vorbeÅŸte despre o apă care este înlăuntrul nostru, în fiinÅ£a noas­tră, în inima noastră. Se arată astfel lu­crarea Duhului Sfânt, Care vine înlăuntrul nostru, în inima noastră, ÅŸi de acolo se va naÅŸte cuvântarea de Dumnezeu. Åži Sfântul Simeon Noul Teolog spune că există un Botez cu apă ÅŸi un Botez cu Duh. Botezul cu apă este Taina Sfântului Botez, când ieÅŸim afară din colimvitră; desigur că ÅŸi atunci Îl primim pe Duhul Sfânt. Dar trebuie ca acest Duh Sfânt dinlăuntrul nostru să sporească, trebuie ca omul să purceadă mai departe ÅŸi să ajun­gă la experierea, la cercarea Duhului Sfânt. Astfel, scopul nostru în viaÅ£ă, al creÅŸtinilor, este de a trece de la Botezul cu apă la Botezul cu Duh.

Cum simÅ£im dacă în inima noastră iz­vorăÅŸte această apă vie, care este ÎnsuÅŸi Iisus Hristos? Atunci când înlăuntrul nos­tru este dragoste mare de Dumnezeu, când inima noastră devine lăcaÅŸ de rugăciune neîncetată ÅŸi, bineînÅ£eles, atunci când avem vederi duhovniceÅŸti înalte, aÅŸa cum au avut SfinÅ£ii PărinÅ£i. Åži atunci dinlăuntrul fiin­Å£ei noastre ni se face ÅŸi ni se dă nouă o bu­curie ÅŸi o cuvântare de Dumnezeu. Åži prin această putere a Duhului Sfânt putem răz­bate ÅŸi trece dincolo de toate necazurile vieÅ£ii acesteia ÅŸi putem birui, astfel încât să urcăm la o altă dimensiune a vieÅ£ii du­hovniceÅŸti. AÅŸa cum astronautul pleacă de pe Pământ ÅŸi iese de sub influenÅ£a aceas­ta a câmpului gravitaÅ£ional, fiind supus al­tor legi decât cele ale Pământului, aÅŸa ÅŸi creÅŸtinul care are Botezul apei ÅŸi Botezul Duhului reuÅŸeÅŸte să biruiască, trece din­colo de legile lumii.

Aceasta ne-a învăÅ£at pe noi Sfântul Grigorie Palama, căci toată teologia sa este despre cum să ajungem la vederea lumi­nii dumnezeieÅŸti. Este un lucru ÅŸtiut că rugăciunea pe care o făcea sfântul era: „Luminează-mi întunericul!”, căci simÅ£ea înlăuntrul său acest întuneric duhovni­cesc, care era de fapt lipsa luminii lui Dumnezeu. Unde nu există lumina lui Dumnezeu, acolo este întuneric.

Teologia scolastică are drept centru creierul, iar teologia ortodoxă are drept centru inima: „Inimă curată zideÅŸte întru mine, Dumnezeule”, „FericiÅ£i cei curaÅ£i cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” Să ne rugăm cu toÅ£ii ca în ziua Cincizecimii să simÅ£im lucrarea Sfântului Duh în ini­ma noastră. Sfântul Simeon Noul Teolog ne spune în această privinÅ£ă că la fel cum femeia care a luat în pântece simte noua viaÅ£ă ce creÅŸte în ea din săltările pruncu­lui în pântecele ei, aÅŸa ÅŸi omul care are în­lăuntrul lui pe Duhul Sfânt înÅ£elege lucrul acesta din săltările inimii lui.

Dumnezeu este viaÅ£a noastră ÅŸi lumi­na noastră. El este Capul slăvit Care ne chiverniseÅŸte ÅŸi ne călăuzeÅŸte în această viaÅ£ă. Să ne ajute Domnul ca în duminica Cincizecimii să simÅ£im ÅŸi noi înlăuntrul nostru această miÅŸcare ÅŸi această săltare, acest izvor al vieÅ£ii Duhului Sfânt. Să ne potolim ÅŸi noi setea, cei ce însetăm de lu­crul acesta, ÅŸi să întâlnim Izvorul veÅŸnic, Care este Hristos.