În timp ce se pregătea să iasă din cabinet, un pacient grav bolnav se întoarse spre doctorul său și-l întrebă:

- Domnule doctor, mi-e frică de moarte. Puteți să-mi spuneți ce m-așteaptă dincolo?

Foarte calm, doctorul îi spuse:

- Nu știu.

- Nu știți?! Dumneavoastră, care mergeți la biserică, nu știți ce e dincolo? spuse uimit pacientul.

Discuția avea loc în fața ușii. De partea cealaltă se auzeau schelălăieli și zgârieturi și îndată ce doctorul deschise ușa, un câine țâșni în cabinet sărind pe el plin de bucurie și nerăbdare. Intorcându-se spre pacient, doctorul spuse:

- Ai observat câinele meu? Niciodată n-a mai fost în această cameră și prin urmare nu știa ce e înăuntru. Åžtia doar că stăpânul său e aici și, când ușa s-a deschis, a țâșnit înăuntru fără teamă. Așa și eu, nu prea știu cum va fi după moarte, dar ceea ce știu cu siguranță este că Stăpânul meu este acolo și lucrul acesta îmi este suficient.

Cu adevărat noi știm foarte puțin despre viața veșnică. Aproape nimic. Unicul lucru pe care îl cunoaștem în mod cert este că Stăpânul nostru va fi acolo. Înainte de a se înălța la cer, Iisus a zis: „Eu merg să vă pregătesc vouă un loc, ca unde sunt Eu să fi ți și voi”. Înălțarea ne dă certitudinea că avem un prieten nu numai pe pământ, ci și în cer.