Asupra aeroportului unui oraÅŸ se abătuse o ploaie puternică. Pasagerii traversau în fugă pista pentru a se urca într-un avion mic, gata să decoleze pentru un zbor intern.

Un pasager, udat până la piele, reuÅŸi să găseasă un loc confortabil la fereastră, în timp ce o stewardesă amabilă îi ajuta pe ceilalÅ£i pasageri să se instaleze.

Cum decolarea era iminentă, un membru al echipajului închise uÅŸa grea a avionului.

Deodată se zări un om care fugea spre avion, protejându-se cum putea cu un impermeabil. Întârziatul bătu cu putere în uÅŸa avionului, cerând să fie lăsat să intre. Stewardesa îi explică prin semne că era prea târziu. Bărbatul îÅŸi înteÅ£i însă loviturile în uÅŸa avionului. Stewardesa încercă să-l convingă să renunÅ£e. „Nu se poate... E târziu... Trebuie să plecăm”, încerca ea să se facă înÅ£eleasă prin hublou.

Nu era nimic de făcut: bărbatul insista ÅŸi cerea să fie lăsat să intre. Până la urmă, stewardesa cedă ÅŸi deschise uÅŸa. Îi întinse mâna ÅŸi-l ajută pe pasagerul întârziat să intre.

Rămase cu gura căscată: bărbatul era pilotul avionului.

În încheiere, autorul acestei relatări ne spune:

Fii atent! Nu-l lăsa la sol pe pilotul vieÅ£ii tale!