Ajuns aici, a aflat că magii L-au găsit deja pe prunc ÅŸi că Sfânta Familie a plecat spre Egipt, pentru a se feri de mânia regelui. Chiar în faÅ£a sa, un soldat încerca să-i smulgă unei tinere femei copilul. Femeia îÅŸi apăra cu disperare pruncul. Magul i-a arătat soldatului necruÅ£ător rubinul ÅŸi i-a spus:

– Lasă copilul să trăiască ÅŸi îÅ£i voi da această piatră scumpă. Nimeni nu va afla de târgul nostru.

Ademenit de nestemată, soldatul a luat piatra, îndepărtându-se grăbit. Tânăra femeie i-a mulÅ£umit străinului cu lacrimi de bucurie ÅŸi recunoÅŸtinÅ£ă. 

Acesta s-a hotărât să-L caute mai departe pe Mântuitor. Îi mai rămăsese un singur dar, perla. A plecat ÅŸi el spre Egipt, unde ani de zile L-a căutat pe Iisus, însă fără nici un rezultat. După 30 de ani a aflat că undeva, în Palestina, Mântuitorul propovăduieÅŸte Evanghelia. Bucuros că, în sfârÅŸit, ÅŸtie unde îl poate găsi, s-a grăbit spre ludea. Ajuns la Ierusalim, spre seară, a aflat că Iisus Hristos este răstignit pe Dealul CăpăÅ£ânii. S-a grăbit magul spre locul acela cu dorinÅ£a să-L vadă în viaÅ£ă pe Mântuitor, să-I ducă darul pe care îl păstrase de atâta timp. Însă prin faÅ£a lui au trecut doi soldaÅ£i romani ce duceau în sclavie o tânără evreică. Oprindu-i, magul le-a spus:

– Dacă îi daÅ£i drumul fetei vă dăruiesc această perlă. O puteÅ£i vinde ÅŸi puteți împărÅ£i banii. VeÅ£i câÅŸtiga mult mai mult lăsând fata liberă.

Lacomi, soldaÅ£ii au luat perla, eliberând-o pe tânără, care, plângând de fericire, nu ÅŸtia cum să-i mulÅ£umească străinului. Dar magul, rugându-se cerului să-L vadă măcar o clipă pe Mântuitor, se grăbea spre Golgota. Acum, că nu mai avea nimic, îi era ruÅŸine să se închine împăratului împăraÅ£ilor fără niciun dar. Când a ajuns lângă Cruce, Mântuitorul S-a uitat drept spre el ÅŸi i-a spus:

– În sfârÅŸit, ai venit. Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri…

– Bine, dar nu mai am nimic, ce Å¢i-am adus eu? a întrebat mirat magul.

– Tot ce ai avut ai dat celor neajutoraÅ£i. Dându-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tău a ajuns la Mine ÅŸi îÅ£i spun că este cel mai însemnat dar, căci acela care îl iubeÅŸte pe Dumnezeu îi iubeÅŸte pe oameni.

Cine nu caută nevoile celorlalÅ£i spre a fi de folos cu ce poate nu va găsi mulÅ£umire ÅŸi bucurie, nu va afla adevărata viaÅ£ă. Cu cât te apropii mai mult de oameni, cu atât eÅŸti mai aproape de Dumnezeu.