Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 12 Decembrie 2017 Ora: 15:14

Patriarhul Justinian Marina și Marea Britanie

În luna martie a acestui an s-au împli­nit 40 de ani de la mutarea la Dom­nul a Patriarhului Justinian Marina, cel care a păstorit Biserica Ortodoxă Ro­mână vreme de 29 de ani, în timpuri gre­le, de prigoană. Conştient de chemarea sa de Părinte al tuturor românilor, Patriar­hul Justinian s-a ocupat îndeaproape de comunităţile româneşti aflate pe alte me­ridiane ale lumii, printre acestea numărându-se şi parohia „Sf. Gheorghe” din Londra, care, în decursul timpului, s-a bu­curat de o atenţie deosebită din partea Pa­triarhului Justinian.

ÎNCEPUTUL MISIUNII ROMÂNEŞTI LA LONDRA

Primul paroh al acestei comunităţi a fost părintele profesor Vintilă Popescu, originar din Imoasa Mehedinţiului. Părintele Vintilă era profesor de Noul Testament şi Îndrumări Misionare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti şi diacon (din 1941), căsătorit cu o englezoaică. De aceea, este foarte po­sibil ca afilierea părintelui profesor cu Marea Britanie să fi stat la baza alegerii sale de către Patriarhul Justinian pentru misi­unea de la Londra. Cu toate că se afla la apusul vieţii, părintele Vintilă a fost hirotonit preot, fiindu-i încredinţată organizarea şi conducerea acestei parohii din decembrie 1964 până în 1969 când a revenit în ţară unde a mai trăit doar câţiva ani, mutându-se la Domnul la 1 august 1971. Prima Sf. Liturghie a fost săvârşită la Londra în anul 1964, de Crăciun, cu numai cinci persoane în biserică: părintele Vintilă la Sf. Altar, un cre­dincios care dădea răspunsurile la strană şi alţi trei credincioşi în biserică! Profilul nu­meric s-a schimbat în doar câteva luni de la înfiinţare, la slujba de Paşte a anului 1965 participând peste optzeci de persoane. Crăciunul anului 1965 a adus românilor din Londra un alt dar deosebit: bradul de Crăciun a fost împodobit cu daruri şi obiecte de artă românească trimise de către Patriarhul Justinian!

BISERICA „ST DUNSTAN'S-IN-THE-WEST" – ALTAR ROMÂNESC

Parohia „Sfântul Gheorghe” a funcţionat de la început în biserica St Dunstan’s-in-the-West, închiriată de la Biserica Anglicană. Elementul distinctiv din întreaga biserică îl constituie însă Altarul Românesc, situat în partea stângă a celui Anglican. Catapeteasma, bogat sculptată de către fraţii Petre şi Mihai Băbic, a fost instalată la mânăstirea Antim în anul 1861 unde a stat peste 100 de ani, după care a fost transferată la Londra1. Catapeteasma poartă icoane executate în stil renascen­tist de către pictorul Petre Alexandrescu2, artizanul transferării întregii catapetesme la Londra în luna iunie a anului 1966 fiind însuşi Patriarhul Justinian. În faţa acestei catapetesme vor fi avut loc întâlnirile de taină ale „Rugului Aprins”; în faţa lui vor fi fost aduşi, îmbrăcaţi în mantii, candidaţii la călugărie, printre aceştia şi mitropolitul Bartolomeu Anania, care îşi aminteşte de catapeteasma în faţa căreia a depus făgăduinţele monahale astfel:

„M-am întristat când, ieşit din puşcărie, am aflat că frumosul iconostas al Antimului fusese strămutat în Anglia, pentru trebuinţele parohiei româneşti. Am dat de el în 1968, cu prilejul trecerii mele prin Londra, şi i-am căzut înainte şi am plâns, de jalea lui şi a mea; ne regăseam printre străini, după atâţia ani, el cu aceleaşi icoane frumoase’n lumină, eu cu su­fletul bântuit de vârtejuri, cu făgăduinţele călcate şi cu răstignirea făcută ţăndări”3.

După 50 de ani, fosta catapeteasmă a Antimului şi-a recăpătat strălucirea de odi­nioară prin spălarea şi recondiţionarea ei de către credincioşii parohiei din Londra – un modest omagiu adus în acest an când îl cinstim în mod deosebit pe Patriarhul Justinian pentru lucrarea pastorală şi mi­sionară de excepţie desfăşurată la cârma Bisericii Ortodoxe Române.

REVISTA ALTARUL

Deşi a slujit comunitatea româneas­că doar patru ani, cu sprijinul nemijlocit al Patriarhului Justinian, părintele Vintilă Popescu a reuşit să editeze o re­vistă parohială care să-l ajute în pastoraţie şi mi­siune. Cuvântul rostit de la Altarul românesc de pe Fleet Street putea să ajungă astfel, prin inter­mediul scrisului, şi la ini­mile compatrioţilor care, din cauza distanţelor mari, frecventau biseri­ca mai rar. Acesta a fost şi motivul pen­tru care părintele profesor a intitulat re­vista ALTARUL, locul în jurul căruia ar trebui să pulseze întreaga viaţă comuni­tară. De-a lungul timpului, revista a avut şi rolul de a-i informa pe românii vremel­nic stabiliţi în Marea Britanie, la acea vre­me neexistând platforme de comunica­re şi socializare bazate pe tehnologia internetului. Deşi începutul a fost greu, demersul părintelui profesor a fost con­tinuat şi amplificat de către cei care i-au urmat în slujirea de la Londra.

VIZITE RECIPROCE

În luna iunie a anului 1965, primatul Bisericii Anglicane, Michael Arthur Ramsey, cel de-al 100-lea arhiepiscop de Canterbury, vizita România. Delegaţia britanică a rămas impresi­onată de modul în care Biserica Ortodoxă Română reuşea să supravieţuiască în plin regim comunist. Au rămas celebre cuvintele rostite de către providenţialul Patriarh atunci când, între­bat fiind cum se descurcă Biserica Ortodoxă Română în ciuda atâtor piedici şi oprelişti, a răspuns, invariabil: „Cu clopotul şi lumânărica!” Răspunsul Patriarhului, demn de apofteg­mele celor din vechime, purta cu sine, indirect, adevărul pe care cei de atunci nu voiau să-l audă, anume că nu poţi distruge Biserica Neamului, câtă vreme acel Neam mai are în el un licăr de credinţă manifestată prin participarea la slujbe şi ajutorul acordat Bisericii.

Patriarhul Justinian a reuşit, ase­menea Sf. Constantin Brâncoveanu, să adopte o politică suplă, apărându-se – acolo unde era cazul! – cu prietenia altor biserici naţionale. În ceea ce priveşte Biserica Anglicană, Patriarhul Justinian a folosit din plin acest lucru, în timpul vizitei din România din anul 1965, delegaţia Bisericii Anglicane fiind primită, spre uimirea multora, chiar de către liderii comunişti de la Bucureşti: preşedintele Chivu Stoica, vicepreşedintele Emil Bodnăraş şi primul ministru Ion Gheorghe Maurer.

Un an mai tarziu, în luna iulie, Patriarhul Justinian întoarce vizita omologului său la Londra, fiind pri­mit aici ca un şef de stat. Se spune că în timpul întrevederii cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, re­gina ar fi dăruit Patriarhului o limu­zină marca Rolls Royce. Mulţumindu-i pentru generozitate, Patriarhul Justinian a rugat-o pe regină ca în locul limuzinei să-i dăruiască hârtie pentru a tipări Biblia – în cei peste 18 ani de patriarhat de până atunci, Patriarhului Justinian fiindu-i refuzată de către regimul de la Bucureşti tipărirea Bibliei pe motive că nu au... hârtie! Aşa se face că în anul 1968 Patriarhul Justinian reuşeşte să tipărească peste 200,000 de exemplare a Bibliei Sinodale, cu hârtia dă­ruită de regină.

50 DE ANI MAI TÂRZIU

Deşi creditată cu şanse minime de a se dezvolta numeric, comunitatea româ­nească din Marea Britanie în general şi cea din Londra în mod special s-a dezvoltat în ultimii 15 ani într-un ritm fără prece­dent – în parohia în­fiinţată de Patriarhul Justinian, în fiecare duminică numărul celor care participă la slujbe se ridică la pes­te 500 de persoane.

Prin urmare, soli­citările de ordin pasto­ral s-au intensificat, parohia înregistrând în anul 2011 un număr record de botezuri – peste 700. În acest context, se impunea în­fiinţarea de noi comunităţi parohiale în Londra, pentru a putea face faţă solicitări­lor mereu crescânde, trecându-se astfel, gra­dual, de la o pastoraţie de urgenţă la o pastoraţie de proximitate, prin plasarea noilor parohii în zonele unde densitatea de români era mai mare – toate acestea clădite pe te­melia pusă la Londra de Patriarhul Justinian un urmă cu o jumătate de veac!

Preot Constantin Popescu, Londra

Note:

  1. Între anii 1964-1966 la mânăstirea Antim din Bucureşti a avut loc o amplă restaurare a întregului an­samblu mânăstiresc. Cu această ocazie, catapeteasma originală de piatră a mânăstirii Antim sculpta­tă de însuşi mitropolitul Antim a fost adusă de la lapidarul din curtea mânăstirii Stavropoleos din Bucureşti şi reinstalată la Antim, iar cea de lemn adusă în Anglia, la Londra.
  2. Elev al şcolilor de pictură din Viena, Roma şi Paris, ulterior profesor Liceul „Gheorghe Lazăr” şi la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.
  3. Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom, Bucureşti, 2009.
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni