Dumnezeu a binevoit, în urma unor eforturi continue ale mai multor persoane de bună voinţă, ca Taina să poată fi săvârşită în condiţii binecuvântate. Sâmbătă, 14 martie, după Vecernie a avut loc prezentarea noului ales episcopilor adunaţi spre a-l hirotoni. O mulţime impresionantă de credincioşi asista deja la acest preambul al hirotoniei de a doua zi.

Duminică, 15 martie, în catedrala „Sfântul Ştefan” plină de credincioşi şi de preoţi, în special români şi francezi, a avut loc pogorârea, aceeaşi şi veşnică, a Sfântului Duh asupra succesorilor direcţi ai Apostolilor, episcopii, asupra preoţilor, diaconilor şi asupra tuturor credincioşilor mărturisitori ai dreptei credinţe. Cincizecime actualizată, Sfânta Liturghie era săvârșită de către doisprezece episcopi : din partea Patriarhiei Constantinopolului Mitropolitul Ieremia, al eparhiei grecești, președintele Adunării Episcopilor Ortodocși din Franța, gazda noastră, Arhiepiscopul Serghie, Episcopul Paul și Episcopul Mihail, din partea Patriarhiei Moscovei Episcopul Gurie, din partea Patriarhiei Serbiei Episcopul Luca, din Biserica Ortodoxă din America Episcopul Natanael (al Episcopiei Ortodoxe Române din America), din partea Patriarhiei Române  Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Episcopul Andrei al Alba-Iuliei, Episcopul Iustinian al Maramureșului și Sătmarului, Episcopul Teofan Sinaitul și Episcopul Teodosie Snagoveanul.

Aceşti doisprezece episcopi formau o frumoasă icoană a Soborului apostolilor, la care, asemenea Apostolului Pavel, trebuia să se alăture, pe parcursul slujbei, un al treisprezecelea: Arhiepiscopul Iosif, noul hirotonit. În jur de cincizeci de preoţi, aparţinând tuturor eparhiilor ortodoxe din Franţa, preoţi ai Arhiepiscopiei noastre veniţi din Anglia, Belgia, Italia, Elveţia, precum şi preoţi veniţi din România, formau un măreţ sobor preoţesc, în timp ce diaconii alternau chemările la rugăciune.

Printre cei vreo opt sute de credincioşi prezenţi se remarcau Maiestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana, prinţesa Sofia, reprezentanţii Ambasadei române, în frunte cu ambasadorul României la Paris, Excelenţa Sa Domnul Dumitru Ciauşu, reprezentanţii Greciei şi ai altor ţări ortodoxe, primari francezi, ca de pildă cel al localităţii Bussy-en-Othe unde se află mănăstirea în care a slujit până în prezent  Arhiepiscopul Iosif, reprezentanţii Bisericii romano-catolice, în special Episcopul Gérard Daucourt şi Episcopul Eric Aumonier, precum şi Nunţiul Apostolic, delegaţi ai unor mănăstiri catolice şi reprezentanţi ai comunităților reformate, în special Pastorul Geoffroy de Turckheim. Numeroşi credincioşi şi preoţi au venit în autocar din România. Părinţii Arhiepiscopului Iosif erau însoţiţi de preoţii şi de un grup de credincioşi veniţi din satul natal al episcopului nostru; mai multe femei erau îmbrăcate în costumele tradiţionale ale satelor din Maramureş.

Şi, fireşte, marea majoritate a parohiilor eparhiei noastre erau reprezentate de preoţi şi de credincioşi; membri ai unor mănăstiri şi parohii din diferite eparhii ortodoxe din Franţa participau de asemenea la ceremonie. Răspunsurile la Sfânta Liturghie erau date în română, franceză, greacă şi slavonă. Un moment deosebit de intens l-a constituit împărtăşania, Biserica ortodoxă din Franţa punând în practică, cu această ocazie, unitatea sacramentală perfectă în Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos.

Semnificaţia ecleziologică a zilei de 15 martie 1998 este profundă. Hirotonia unui episcop nu implică numai eparhia sa; celelalte eparhii au demonstrat prin prezenţa lor că toţi cei de pe acelaşi teritoriu, de data aceasta Franţa, se roagă împreună, mărturisesc împreună aceeaşi credinţă, cooperează în misiunea şi în zelul lor pastoral. Prezenţa episcopilor veniţi din alte ţări exprimă universalitatea a ceea ce se împlineşte prin Duhul Sfânt. În Franţa eparhiile nu mai sunt doar eparhii etnice; cea mai mare parte dintre ele – este cazul Mitropoliei greceşti, al Arhiepiscopiei ruse de Constantinopol, al Arhiepiscopiei române, desigur, dar şi al Eparhiei ruse aparţinând de Moscova – cuprind, alături de credincioşii lor de origine, şi credincioşi, parohii şi mănăstiri de origine franceză. Slujba de duminică, 15 martie, poate fi considerată, pe drept cuvânt, ca un eveniment profetic pentru viaţa Bisericii Ortodoxe locale nu numai în Franţa, ci şi în celelalte ţări ale Europei.