Când Îl primeşti pe Hristos în inima ta poţi avea o descoperire minunată. Creştinismul nu este o formă ciudată a unei munci neplăcute, în care mai mereu trebuie să faci lucruri care nu îţi plac. Există în multe cercuri, din păcate, o concepţie greşită despre ce înseamnă să fii creştin. Unii cred că a fi creştin înseamnă să fii întotdeauna sobru şi să ai o concepţie de viaţă aspră. De fapt, adevărul este opusul. Când Hristos locuieşte în viaţa cuiva este o bucurie care nu se poate explica. Bucuria creştină nu depinde de circumstanţele exterioare sau de oameni. Vine din prezenţa Duhului Sfânt. De fapt, dovada că Duhul Sfânt lucrează în viaţa unui credincios este că acesta are bucurie şi dragoste.

Bucuria de a crede, bucuria de a trăi, bucuria de a iubi... Creştinismul a fost proclamare a bucuriei. Numai ca bucurie a triumfat creştinismul în lume, şi el a pierdut lumea când a pierdut bucuria, iată câteva mărturii desprinse din cu­vântul părintelui profesor, presărate cu istorioare duhovniceşti şi exemple vii din vremea noastră, din viaţa de zi cu zi.

Mulţumim celor câteva sute de participanţi din comunitate, dar şi din paro­hiile vecine, pentru că au răspuns invitaţiei, părinţilor slujitori prezenţi, la care adăugăm un cuvânt de gratitudine credincioşilor Parohiei „Sfântul Nectarie” din Coslada, prin a căror contribuţie a putut fi închiriat spaţiul care a găzduit întâlnirea.