Nepsis Summer Festival 2015a constituit o premieră si o manifestare de excepÅ£ie, organizată de Nepsis Francesi găzduită la palatul Behagues al Ambasadei noastre la Paris, cu participare entuziastă a tinerilor din mai multe Å£ări, între 5 si 7 iunie. O punte între generaÅ£ii în măsura în care tinerii interpreÅ£i au fost jurizaÅ£i de nume sonore precum Vlad CROSMAN, Costin PETRESCU (fost Mondial ÅŸi Phoenix) sau Åžtefan HRUÅžCÄ‚, care au ÅŸi participat de altfel la interpretarea finală comună a tuturor concurenÅ£ilor. Un eve­niment care continuă să facă valuri printre tineri, catalogat pe facebook ca fiind „cel mai" LaureaÅ£ii concursului de folk au fost, la secÅ£iunea individual, Bogdan CÄ‚PÄ‚Å¢ÎNÄ‚ (lo­cul 1), Dragos TOMOIOAGÄ‚ (locul 2) ÅŸi Angela NECHIFOR (locul 3). Premiul de popularitate a revenit Mariei RADA, de numai 10 ani. La secÅ£iunea trupe au câÅŸtigat trupa AGAPIS - Constantin COZLAN, Cosmin FAGE, Daria ÅžEUŢĂ, Mihai SARBU, Natalia BEREGA ÅŸi Vasile GULIGÄ‚ (locul 1), trupa SPERANÅ¢A - Cătălin MALCOCI, Cristina STOICA, Iacob IATCO, Ionela CAZACU ÅŸi Octavian CRISTEA (locul 2), ÅŸi respectiv SURORILE POLISCIUC - Mariana POLISCIUC, Ana POLISCIUC ÅŸi Iulian PRODAN (locul 3). Marele Trofeu NEPSIS SUMMERFESTIVAL 2015a reve­nit trupei PORTATIV - Angela Nechifor, Andrei Bogdan, Bogdan CăpăÅ£înă, Claudia Bădulescu ÅŸi Valentina Dascălu. Concursul de folk a fost urmat de prima ediÅ£ie a „Balului Tinerilor”, ce a avut ca temă „TradiÅ£ii ÅŸi Folclor”, printre suprizele serii numărându-se dansurile folclorice, concertul susÅ£inut de Corala Catedralei SfinÅ£ii-Arhangheli din Paris ÅŸi concursul de „Miss si Mister TradiÅ£ie.”

Referindu-se la muzica folk, IPS Iosif, prezent cu căldură ÅŸi entuziasm în mijlocul participanÅ£ilor ÅŸi adresând cuvânt la momentul decernării premiilor, mărturisea: „Mi-am dat seama că muzica folk este foarte la îndemâna tuturor, după cum îi spune ÅŸi numele, „folk” însemnând popular. Este o muzică în care suntem ÅŸi poeÅ£i, suntem ÅŸi oameni ai credinÅ£ei, suntem ÅŸi sentimentali, putem să exprimăm ceea ce trăim, suntem ÅŸi protestatari, pentru că muzica folk acceptă ÅŸi pro­testul. Eram copil când Åžtefan HruÅŸcă, de exemplu, cânta la cenaclul Flacăra. Vă daÅ£i seama ce formă de protest extraordinar era pe vremea aceea, deÅŸi eu nu înÅ£elegeam, eram prea mic, într-o Românie în chingi. Åži ce cântau ei atunci, generaÅ£ia aceea ex­traordinară, i-a inspirat pe mulÅ£i, era ÅŸi o formă de eliberare, o formă de libertate, pentru că atunci când te exprimi, te ÅŸi eli­berezi. Apoi, muzica aceasta folk a izvorât ÅŸi din temniÅ£ele comuniste, pentru că foar­te multe din cele cântate astăzi de interpreÅ£ii muzicii folk au fost alcătuite în puÅŸcării. Dragoste pentru viaÅ£ă. Nu neapărat expri­mată în rugăciune, în această convorbire lăuntrică a omului cu Dumnezeu, cu sine ÅŸi cu creaÅ£ia, fără deci să aibă pretenÅ£ia că este o rugăciune. Dar dacă fiecare suspină în inima lui, ar fi o rugăciune, cum spune părintele Arsenie Papacioc. Ne gândim că tot ceea ce trăieÅŸte omul, tot ceea ce expri­mă omul, exprimă înaintea lui Dumnezeu, nu numai înaintea oamenilor, ÅŸi mai ales ÅŸi în primul rând înaintea lui Dumnezeu, pen­tru că într-o stare lăuntrică, de durere, de bucurie, de suferinÅ£ă, de tristeÅ£e sau de ve­selie, întâi de toate Dumnezeu este Cel care primeÅŸte stările sufletului nostru.”