Când Iosif și Maria erau în drum spre Betleem, un înger a chemat în ascuns toate animalele laolaltă, pentru a alege câteva dintre ele, care să vină în ajutorul sfintei familii.

Primul, după cum era de aș­teptat, se prezentă leul. „Numai un rege este vrednic să-i slu­jească Domnului lumii, mugi el. Îi voi sfârteca pe toți cei care se vor apropia prea mult de prunc". „Tu ești prea furios", îi spuse îngerul.

După aceea se furișă în față vulpea. Cu o față nevinovată spu­se: „O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină". „Tu ești prea vi­cleană", îi spuse îngerul.

Imediat veni păunul. Zgomotos se împăună și-și etală străluci­rea penajului său. „Vreau să îm­podobesc staulul de oi mai fru­mos decât a împodobit Solomon templul său", spuse acesta. „Tu ești prea cochet", îi spuse înge­rul.

Rând pe rând, multe animale și-au lăudat talentele și calitățile lor. Dar degeaba.

În cele din urmă, îngerul arun­că privirea încă o dată afară, pe câmp, și observă cum un bou și un măgar trăgeau din greu la plu­gul unui țăran. Îngerul i-a che­mat și pe aceștia aproape și le-a spus: „Ce puteți oferi voi prun­cului?" „Nimic, spuse măgarul lă­sând trist urechile în jos. Noi, în afară de umilință și răbdare, n-am învățat nimic, căci toate celelalte ne-au adus întotdeau­na numai bătaie". Boul, puțin cam timid, obiectă: „Totuși, poate cândva am putea fi și noi de fo­los. Cel puțin să alungăm cu co­zile noastre muștele din grajd". Îngerul le spuse: „Voi sunteți aceia de care am nevoie".

Nu uita: SMERENIA este sarea virtuților!