Cu mult timp în urmă, a trăit un boier tare bun. Într-o zi, l-a chemat la el pe un Å£ăran ÅŸi i-a spus:

– Uite, omule, fiindcă ÅŸtiu că familia ta o duce destul de greu, vreau să te ajut. ÎÅ£i dau de muncă ÅŸi te plătesc foarte bine. Vrei să lucrezi pentru mine?

– Sigur, boierule – a răspuns omul bucuros – ce trebuie să fac?

– Să-mi construieÅŸti o casă la marginea pădurii.

Å¢ăranul a plecat bucuros ÅŸi, chiar din acea zi, s-a apucat de treabă. Boierul îi dădea bani pentru tot ce trebuia să cumpere. Însă omul ce ÅŸi-a spus? „E, ÅŸi aÅŸa nu mă vede, ce-ar fi să-l înÅŸel?!"

Åži, în loc să facă totul aÅŸa cum ar fi trebuit, a început să cumpere lucruri ieftine ÅŸi proaste ÅŸi să cheltuiască banii care îi rămâneau. Când a terminat, casa arăta tare frumos pe dinafară, dar Å£ăranul ÅŸtia că n-o făcuse bine ÅŸi că, destul de repede, ea se va strica.

Când i-a arătat casa boierului, acesta i-a spus:

– Fiindcă ÅŸtiu că tu ÅŸi familia ta locuiÅ£i într-o cocioabă mică, îti fac cadou această casă. De asta te-am lăsat pe tine să o construieÅŸti ÅŸi ti-am spus acum, la sfârÅŸit, tocmai pentru ca bucuria voastră să fie mai mare.

Acum ÅŸi-a dat seama omul de greÅŸeala sa. A vrut să-l înÅŸele pe altul ÅŸi, de fapt, singur s-a înÅŸelat. Dacă ar fi fost cinstit ÅŸi ÅŸi-ar fi văzut de treabă, ÅŸi-ar fi făcut un bine lui ÅŸi familiei sale. Acum, însă, părerile de rău nu mai puteau îndrepta nimic.

În sinea lui, omul s-a jurat să nu mai înÅŸele niciodată pe nimeni.

Nu uitați! După cum ne purtăm noi cu aproapele, aÅŸa se va purta Dumnezeu cu noi."

Jocul Statuilor