Cu binecuvântarea ÎnaltpreasfinÅ£itului Iosif, la iniÅ£iativa Părintelui Mihnea ÅŸi a paro­hiei din Lyon, prin Centrul de Pelerinaje al Mitropoliei, ne-am adunat 40 de adulÅ£i ÅŸi 3 copilaÅŸi din FranÅ£a, Belgia, Anglia ÅŸi România, ÅŸi am devenit o adevărată familie.

Începem la Ierusalim, la locul NaÅŸterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Apoi, la Nazaret, ne bucurăm de salutarea caldă pe care Arhanghelul i-a adresat-o: „Bucură-te, ceea ce eÅŸti plină de har, Domnul este cu tine" (Lc. 1, 28). Domnul este ÅŸi cu noi, iar MăicuÅ£a Sfântă ne îmbrăÅ£iÅŸează cu iubirea ei. „Åži înge­rul i-a zis (...): Åži iată vei lua în pântece ÅŸi vei naÅŸte fiu ÅŸi vei chema numele lui Iisus" (Lc. 1, 30-31). Iar ea răspunde: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Lc. 1, 38). Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, te ru­găm să ne înveÅ£i ÅŸi pe noi să ÅŸtim care este voia lui Dumnezeu ÅŸi cum să o împlinim mereu! Ajungem apoi la Ein Karem, la locul naÅŸte­rii Sfântului Ioan Botezătorul, cel care va pregăti calea venirii Mântuitorului, „propovă­duind botezul pocăinÅ£ei, spre iertarea păcate­lor” (Lc. 3, 3). Sfinte Ioane Botezătorule, învaÅ£ă-ne ÅŸi pe noi calea smereniei, ca să ne curăÅ£im ÅŸi să-L primim pe Pruncul Iisus în ies­lea din inimile noastre!

Continuăm în Betleem, unde Preacurata Fecioară „a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut ÅŸi L-a înfăÅŸat ÅŸi L-a culcat în iesle” (Lc. 2, 7). Ne închinăm ÅŸi noi în grota NaÅŸterii Mântuitorului. Noi nu-i aducem daruri, ci El ne aÅŸteaptă cu darul de a fi numai cu El în mi­cuÅ£a grotă, unde ne ÅŸi împărtăÅŸim cu Trupul ÅŸi Sângele Său. Următorul popas e mănăstirea dedicată păstorilor care, la îndemnul îngeri­lor, pleacă imediat să-L vadă pe Prunc ÅŸi să spună, împreună cu toată oastea cerească ÅŸi cu oamenii: „Slavă întru Cei de Sus lui Dumnezeu ÅŸi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Lc. 2, 14).

„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, în­chinarea Treimii S-a arătat...” Cântăm Troparul Botezului Domnului pe malul Iordanului. E minunat acest loc, unde s-a auzit glas din cer: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” (Mt. 3, 17). Dumnezeule Cel VeÅŸnic, Å¢ie ÎÅ£i mulÅ£umim că ne-ai adus până aici ÅŸi Te rugăm să ne ajuÅ£i să păstrăm „hăinuÅ£a” Sfântului Botez cât mai curată! La Muntele Carantaniei, locul unde Mântuitorul S-a retras să posteas­că 40 de zile ÅŸi unde a fost ispitit, ne rugăm: Doamne, arată-ne mereu cum să rezistăm is­pitelor ÅŸi ne ajută nouă să trecem nevătămaÅ£i prin valurile acestei vieÅ£i!

Mergem apoi în Cana Galileii, locul unde Mântuitorul face prima Sa minune la nunta Sfântului Simon Zilotul. Domnul binecuvântează nunta prin prezenÅ£a Sa ÅŸi le dă mirilor „darul" schimbării apei în vin.

Suntem pe malul Mării Galileii (Lacului Tiberiadei), la ruinele cetăÅ£ii Capernaumului în care Mântuitorul a realizat cele mai multe minuni ÅŸi vindecări, dar S-a ÅŸi întristat, fiind­că simÅ£ea că oamenii nu înÅ£eleg sensul venirii Lui, ci cer numai semne ÅŸi minuni, fără să-L caute, fără să ardă de dorinÅ£a de a fi cu El. Doamne, iartă-ne ÅŸi pe noi că nu avem mereu dorinÅ£a vie de a fi cu Tine ÅŸi de a zice precum Sf. Petru pe Muntele Taborului când Te-ai schimbat la FaÅ£ă: „Bine este să fim noi aici"!

Mergem cu Domnul spre Ierusalim, ne oprim în Betania, unde găsim mormântul gol al lui Lazăr, înviat de Mântuitorul. Îl însoÅ£im pe Domnul pe Muntele Măslinilor, Îl întâm­pinăm cu ramuri de finic când intră în Ierusalim „blând, călare pe asină" (Mt. 21, 5) ÅŸi rămânem lângă Domnul la Cina cea de Taină când „pâinea vieÅ£ii" (In. 6, 35) Se dă p entru Mântuirea noastră: „LuaÅ£i, mân­caÅ£i, acesta este Trupul Meu" (Mc. 14, 22) ÅŸi „de va mânca ci­neva din această pâine, viu va fi în veac (In 6, 51). „BeÅ£i dintru acesta toÅ£i, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pen­tru mulÅ£i se varsă spre iertarea păcatelor" (Mt. 26, 27-28). Îl vedem pe Domnul plângând în Ghetsimani, lăsându-Se în voia Tatălui, asistăm cu lacrimi la trădarea lui ÅŸi apoi plângem cu Petru pe Muntele Sionului după ce se leapădă de Hristos. Asistăm la judecarea nedreaptă a Mântuitorului, vedem cum e batjocorit si lo­vit, cum ÎÅŸi duce greu Crucea ÅŸi cum e răstig­nit. Plângem împreună cu Sfintele Femei pri­vind spre Cruce ÅŸi apoi Îl vedem pus în Mormânt ÅŸi plecăm triÅŸti. Dar noaptea venim la Sfânta Liturghie ÅŸi intrăm în Mormântul gol, ÅŸi ne bucurăm cu bucurie mare, căci Hristos a înviat din morÅ£i! Apoi ne întâlnim cu El în Sfânta ÎmpărtăÅŸanie. Îl vedem înălÅ£ându-Se la Cer ÅŸi apoi Îl întâlnim pe Muntele Sionului, intrând prin uÅŸile încuiate la uce­nici ÅŸi spunându-le „Pace vouă!". Mergem apoi la mormântul gol al MăicuÅ£ei Sfinte care ne priveÅŸte iubitoare din Ceruri. Åži astfel am ajuns la sfârÅŸitul anului bisericesc.

Multe altele am mai văzut ÅŸi trăit, dar dacă ar fi să le scriu pe toate, n-ar ajunge o revistă întreagă. AÅŸa că mergeÅ£i, vedeÅ£i, bucuraÅ£i-vă ÅŸi scrieÅ£i voi continuarea!

Elena Barbu, Grenoble