Calendar pentru Postul Mare

În primele veacuri...

„post” însemna „ajunare”: a nu gusta nimic toată ziua (=post negru) sau cel puÅ£in până la ceasul 9 (=15h, moartea Domnului pe Cruce), când se mânca uscat (vegetal). Se postea astfel miercurea ÅŸi vinerea, însă

niciodată sâmbăta ÅŸi duminica (1) când se slujea Liturghie, la care Hristos Se împărtăÅŸeÅŸte credincioÅŸilor, care „câtă vreme au pe Mire cu ei, nu pot să postească” (Mc 2,19); mai târziu,

40 de zile (=„Păresimi” ) (2) de „post” (ca Domnul în pustie) s-au rânduit înaintea PaÅŸtilor. AÅŸa s-a născut Postul Mare, care dura 8 săptămâni (ultima închinată Patimilor): de luni până vineri se postea (5 zile x 8 = 40), iar sâm-dum se slujea Liturghie, fără post, dar cu mâncare vegetală, care

Treptat...

– încreÅŸtinându-se Imperiul roman (sec. V-VI) ÅŸi făcându-se pogorământ pentru mulÅ£ime – a asimilat noÅ£iunea de „post” (ajunarea fiind lăsată celor mai nevoitori), încât „a posti” a devenit simplu „a mânca vegetal”; deci cele 40 de zile s-au putut număra consecutiv: 6 săpt. fără 2 zile + Săptămâna Patimilor lărgită = 7 săptămâni. Biserica a reÅ£inut ambele tradiÅ£ii (fiecare să se nevoiască după măsura lui), încât

Astăzi...

Postul cuprinde 8 săptămâni: 1 fără carne („a brânzei”) (3)  + 7 de mâncare vegetală. Păresimile ca ajunare Å£in toată perioada (8 săpt. x 5 lun-vin); Păresimile vegetale („Postul mare” propriu-zis), doar cele 6 săpt. de mijloc: de la renunÅ£area la lactate („brânză”) până vineri înaintea Învierii lui Lazăr (=40 zile). În toată această perioadă nu se săvârÅŸesc nunÅ£i.

Luni-vineri

sunt zile stricte de post (dacă se poate, ajunare până la 15h ÅŸi mâncare uscată, fără untdelemn ÅŸi vin) ÅŸi de pocăinÅ£ă (nu se prăznuiesc sfinÅ£i, nu se Å£in zile de naÅŸtere, ospeÅ£e, pomeni (4)), ÅŸi aliturgice (nu se slujeÅŸte Liturghie (5), nici parastase). O zi excepÅ£ională este joia în care se săvârÅŸeÅŸte denia (6) Canonului mare de pocăinÅ£ă. Cine ÅŸtie că în greacă „metania”=pocăinÅ£ă, sau cine numără 40 de zile înapoi (inclusiv), înÅ£elege ÅŸi mai mult!

Sâmbetele sunt de două feluri:

• de pomenire a celor adormiÅ£i (acum se fac parastase!), numite „Aliluia” (cântare folosită în slujbă); sunt patru: „moÅŸii de iarnă” înaintea lăsatului sec de carne (corespunde cu „moÅŸii de vară” dinaintea Rusaliilor), a 2-a, a 3-a ÅŸi a 4-a din Post;
• comemorative, tot patru, în care prăznuim 1. pe SfinÅ£ii asceÅ£i, 2. minunea săvârÅŸită de Mc. Teodor Tiron cu ajutorul colivei, 3. Acatistul Buneivestiri, 4. Învierea lui Lazăr.

Cele două tipuri nu se combină niciodată! IndicaÅ£ia din calendarele actuale (cum că în cele comemorative s-ar săvârÅŸi „pomenirea morÅ£ilor”) este eronată! În plus, dacă vreo sâmbătă Aliluia s-ar nimeri în 24-26 martie, se anulează în favoarea Buneivestiri.

Duminicile urmează două direcÅ£ii:

• una tematică, cu două citiri de la Matei, despre milostenie (ÎnfricoÅŸata Judecată) ÅŸi post (Iertarea), resp. patru „de rând” de la Marcu, despre cum să ne lăsăm purtaÅ£i către Hristos, ca slăbănogul, de cele patru virtuÅ£i (dum.2): lepădarea de sine (dum.3), rugăciunea ÅŸi postul (dum.4), smerenia (dum.5)!
• una comemorativă: triumful icoanelor ÅŸi al Ortodoxiei (787 ÅŸi 843), resp. al isihasmului (Sf. Grigorie, sec. XIV); cinstirea Crucii la mijlocul Postului (7); două pilde complemetare de sfinÅ£enie: un drept fără prihană (Ioan Scărarul) ÅŸi o fostă desfrânată (Maria Egipteanca).

Sâmbăta ÅŸi duminica, aÅŸadar, nu se ajunează (se slujeÅŸte Liturghie! A Sf. Ioan Gură-de-Aur ca de obicei, sau a Sf. Vasile cel Mare în dum.1-5 din Post=cele comemorative + Joia ÅŸi Sâmbăta Mare) ÅŸi este dezlegare la untdelemn ÅŸi vin (peÅŸte doar la Bunavestire ÅŸi Florii).
Iată câteva repere esenÅ£iale pentru a porni la drum în Postul Mare! Iar alăturat, o schiÅ£ă pentru a le reÅ£ine mai bine.

Despre Săptămâna Patimilor mai pe larg, va urma...

Ierom. Arsenie de la Malvialle

 

Note :

1. Can. 66ap., 18 Gangra (340), 55Trul (692).
2. Lat. „quadragesima” > fr. „carême”, it. „quaresima”, sp. „cuaresma”.
3. Miercurea ÅŸi vinerea aceasta se pot mânca lactate =„harÅ£i fără carne” (unii mănâncă ÅŸi peÅŸte, dar nu este firesc).
4. Can. 49-52 Laod (343); 52Trul (692).
5. Dar se pot păstra Sf. Taine din duminica precedentă („Daruri înaintesfinÅ£ite”), existând o rânduială de împărtăÅŸire cu ele seara (dezvoltată excesiv), care însă nu este ÅŸi nu trebuie numită Liturghie (cf. APOSTOLIA 13/2009).
6. „Denie”=„priveghere”, atunci când slujba de dimineaÅ£ă (=Utrenia) se săvârÅŸeÅŸte în seara/noaptea dinainte. Deci denia Canonului are loc miercuri seara spre noapte; la fel, denia Sâmbetei mari (Prohodul), în seara Vinerii mari etc.
7. Marchează ÅŸi termenul celor 30 de zile înainte de PaÅŸti când se încheia în vechime înscrierea candidaÅ£ilor pentru Botezul de PaÅŸti, numiÅ£i de acum „cei pentru luminare”.
 

S Aliluia (moÅŸii de iarnă) D Lăsatul sec de carne. Judecata S SfinÅ£ii Nevoitori (asceÅ£i) D Lăsatul sec de brânză. Iertarea S Minunea colivei (Mc. Teodor Tiron) D Duminica Ortodoxiei S Aliluia D Slăbănogul. Sf. Grigorie al Tesal. S Aliluia D Sfânta Cruce S Aliluia D Surdo-mutul. Cuv. Ioan Scărarul J † Canonul de pocăinÅ£ă S † Acatistul Buneivestiri D Ap. Iacov ÅŸi Ioan. Cuv. Maria Eg. S † Învierea lui Lazăr D † Intrarea în Ierusalim Floriile L † Iosif ÅŸi smochinul M † Cele zece fecioare M † Femeia păcătoasă cu mir J † PaÅŸti. Cina de taină V † PaÅŸti. Răstignirea ajun S † PaÅŸti. Îngroparea ajun D † PaÅŸti. Învierea Domnului