Syndesmos – Festivalul de la Neamţ – august 2012
publicat in Eveniment pe 8 Octombrie 2012, 07:57
Profeţi pentru timpul nostru
Ce este Syndesmos?
„Syndesmos” este un cuvânt grecesc care înseamnă „legătură”. A fost ales dintr‑o epistolă a Sfântului Apostol Pavel: „căutaÅ£i să păstraÅ£i unirea Duhului prin legătura păcii” (Ef. 4, 3) pentru a desemna FrăÅ£ia mondială a tinerilor ortodocÅŸi (www.syndesmos.org).
Syndesmos s‑a născut oficial în 1953 în FranÅ£a, dar naÅŸterea sa a fost urmarea firească a unor întâlniri panortodoxe care au avut loc între anii 1923 ÅŸi 1953. La temelia Syndesmos stă entuziasmul unor tineri (din Å£ări majoritar ortodoxe) de origine rusă, greacă, arabă etc., pe care împrejurări istorice i‑au unit în altă Å£ară decât a lor. Întâlnirea celuilalt după secole de izolare, de necomunicare între bisericile ortodoxe din lumea întreagă a fost un moment de mare bucurie. AceÅŸti tineri au înÅ£eles atunci că Ortodoxia îi uneÅŸte, că Biserica are nevoie de ei, de mărturia ÅŸi de misiunea lor.
Primul editorial Syndesmos este semnat de cunoscutul teolog Paul Evdokimov: http://jean.square7.ch/wolfcms/public/SyndesmosTexts/Text_84%20Editorial,%20Paul%20Evdokimov,%201953.pdf
În perioada 11‑18 august 2012, la seminarul teologic liceal ortodox „Veniamin Costachi” de lângă mănăstirea NeamÅ£ s‑a desfăÅŸurat festivalul Syndesmos cu tema „ProfeÅ£i pentru timpul nostru”. Festivalul a reunit tineri ortodocÅŸi din lumea largă: România, Grecia, Rusia, Bielorusia, FranÅ£a, Germania, Anglia, Finlanda, Liban. Pe ultima sută de metri ni s‑a alăturat un grup de catolici francezi, majoritar bretoni, foarte tineri ÅŸi entuziaÅŸti, încântaÅ£i să descopere ortodoxia ÅŸi zona NeamÅ£ului.
Am avut bucuria să‑i avem alături de noi pe ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, pe ÎnaltpreasfinÅ£itul Teofan, Mitropolitul Moldovei ÅŸi Bucovinei, gazda noastră, pe Maica Siluana de la Centrul de Formare ÅŸi Consiliere „SfinÅ£ii Arhangheli Mihail ÅŸi Gavriil” din IaÅŸi, pe părintele Christophe D’Aloisio din Bruxelles, preÅŸedintele Syndesmos, pe părintele Peter Sonntag din Germania ÅŸi pe domnul Alexis Obolensky, pictor ÅŸi sculptor francez de origine rusă. Fiecare ne‑a împărtăÅŸit câte ceva despre profeÅ£i: din Vechiul Testament, din Noul Testament, din secolul trecut ÅŸi din prezentul nostru. De asemenea, părintele Nicodim Petre de la Iași ne‑a vorbit despre ASCOR și despre misiunea de îndrumător al tinerilor în cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
O zi obiÅŸnuită de festival începea cu rugăciunea de dimineaÅ£ă, la care fiecare citea sau cânta ceva în limba maternă. Urmau conferinÅ£e sau vizita mănăstirilor din zonă. Seara aveam vecernie sau rugăciunea de seară. Festivalul a avut ÅŸi o seară culturală, unde participanÅ£ii au prezentat ceva din Å£ara lor: cântece, dansuri, mâncăruri sau jocuri.
După feed‑back‑ul multor participanÅ£i ÅŸi după părerea mea, au fost trei momente forte ale festivalului: participarea la liturghia de Adormirea Maicii Domnului la mânăstirea Văratec, invitaÅ£i de ÎnaltpreasfinÅ£itul Teofan, excursia la mănăstirile Humor, VoroneÅ£, Probota ÅŸi, last but not least, liturghia cu ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif. Nu am fost pregătiÅ£i pentru această liturghie, parcă am fost luaÅ£i din oală, dar Domnul a plinit acolo unde noi eram nepregătiÅ£i, aÅŸa cum face El mereu! Cred că a văzut entuziasmul nostru. A fost una dintre cele mai frumoase liturghii la care am participat. ToÅ£i s‑au implicat, ori cu un cântec, ori cu o rugăciune. Omul cel mai solicitat a fost Georges, din Liban, intermediar între altar ÅŸi strană, cel care a cântat nu doar în limba lui, ci ÅŸi în greacă, rusă, finlandeză, română. Cu alte cuvinte, a cântat în limbile tuturor participanÅ£ilor la festival. Nici el nu ÅŸtia că ÅŸtie toate aceste limbi. Parcă a fost Pogorârea Sfântului Duh, troparul pe care l‑am ÅŸi cântat atunci. Pentru mine, sărbătoarea aceasta este prin esenÅ£ă sărbătoarea misiunii, sărbătoarea de unde începe misiunea apostolilor. După liturghie, mulÅ£i au spus că au simÅ£it că a fost ca o noapte de Înviere, iar agapa de după, ca una din dimineaÅ£a de PaÅŸti sau ca o nuntă: am intrat în sala de mese ÅŸi, în două minute, mesele iniÅ£ial instalate pentru patru persoane au fost unite ÅŸi au format o masă mare, cu mai multe braÅ£e în care toÅ£i se raportează la centru.
AÅŸa am ajuns la esenÅ£a Syndesmos. Pentru a vorbi despre ea, trebuie să vă spun cum a început pentru mine aventura Syndesmos ÅŸi ce etape a inclus, ÅŸtiut fiind că mărturia fiecăruia este importantă.
De la frumuseÅ£ea care doare, la FrumuseÅ£ea care va mântui lumea
La congresul Nepsis de la Paris din 2009, ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif a menÅ£ionat că în Occident există ÅŸi alte miÅŸcări, asociaÅ£ii ale tinerilor ortodocÅŸi, precum Syndesmos. Câteva luni mai târziu participam la primul eveniment Syndesmos, un week‑end la Bruxelles (februarie 2010) cu tema „Martori ai lui Hristos astăzi” („Witnesses of Christ today”). După acest week‑end am scris următorul lucru:
Syndesmos. Frumuseţea. Dorul (februarie 2010).
Am trăit la evenimentul Syndesmos de la Bruxelles bucuria întâlnirii unor oameni minunaÅ£i, bucuria unei vecernii ÅŸi a unor rugăciuni de seară în toate limbile celor prezenÅ£i (engleză, franceză, slavonă, greacă, română, finlandeză, poloneză, maghiară) pe care nu le‑aÅŸ da pentru nimic în lume ÅŸi care aÅŸ fi vrut pur ÅŸi simplu să nu se mai termine! Åži totuÅŸi, bucuria a fost urmată de tristeÅ£e pentru că am simÅ£it acut că frumuseÅ£ea doare. Doare pentru că am văzut‑o ÅŸi am simÅ£it că nu e a mea, nu îmi aparÅ£ine; pentru că lângă ea mi‑am văzut urâciunea ÅŸi întunecimea; pentru că am întrezărit‑o ÅŸi între‑simÅ£it‑o; pentru că mi‑am dat seama că nu o merit.
Dar dincolo de durere e nădejde. Cred că o voi vedea într‑o bună zi în întregime. Altfel nimic nu ar avea sens. „FrumuseÅ£ea va mântui lumea”, a scris Dostoievski. FrumuseÅ£ea este oare Hristos? Asta simt acum, în timp ce scriu; restul e rugăciune. Åži un dor arzător.
Un an mai târziu, în 2011, am mers la un alt eveniment Syndesmos. Am vrut să retrăiesc acea bucurie. Iar festivalul s‑a numit chiar „Bucurie veÅŸnică” („Joy everlasting”) ÅŸi s‑a petrecut la Saint Maurin, în FranÅ£a. Acolo pur ÅŸi simplu m‑a năpădit bucuria! De unde? Din frumuseÅ£e ÅŸi din mai ce? Din ceva ce împărtăÅŸesc ÅŸi exprimă, sub o formă sau alta, cei care participă la evenimentele Syndesmos: unitatea. Ceea ce trăiesc participanÅ£ii la festivalurile Syndesmos ÅŸi mărturisesc este unitatea credinÅ£ei.
După Bruxelles ÅŸi Saint Maurin, etapa următoare a venit foarte natural pentru mine: să organizez un festival în Å£ara în care m‑am născut, pentru ca ÅŸi alÅ£ii să guste din frumuseÅ£ea ÅŸi bucuria de care am avut eu parte. Pentru că primim ca să dăruim.
Din culisele festivalului de la NeamÅ£: ideea festivalului în România îmi aparÅ£ine, alegerea locaÅ£iei îi aparÅ£ine lui Bogdan Grecu, ajutor preÅ£ios la faÅ£a locului, tema a fost propusă de Jean Rehbinder, organizatorul festivalului Syndesmos din 2011, afiÅŸul a fost făcut de Katerina Klyuzko din Ucraina, participantă la festivalul din 2011, ÅŸi de către fratele ei, Vladimir. Au fost multe persoane care ne‑au ajutat în organizarea festivalului ÅŸi le mulÅ£umesc mult. Am Å£inut să menÅ£ionez aceste lucruri pentru că ele sunt un exemplu viu despre biserica pe care o formăm împreună. Avem nevoie unii de alÅ£ii. Împreună mărturisim frumuseÅ£ea credinÅ£ei care ne uneÅŸte.