EVENIMENTE ÃŽN PAROHIA „TUTUROR SFINÈšILOR” DIN MILANO NORD‑MONZA

Pentru început voi aminti că un grup de 25 de tineri, ce reprezintă doar o parte din membrii „FrăÅ£iei Nepsis” din parohia Milano Nord-Monza, au participat în zilele de 3‑5 iunie 2011 la „Festivalul Bucuriei” organizat de parohia „ÎnălÅ£area Sfintei Cruci” de la Torino. Ceea ce poate fi subliniat a fost varietatea reprezentaÅ£iilor ÅŸi numărul consistent al grupurilor de copii ÅŸi tineri sosiÅ£i din diferite parohii ortodoxe româneÅŸti ale Episcopiei noastre. Pe parcursul celor două zile ale festivalului toÅ£i cei prezenÅ£i au primit diplome de participare ÅŸi apreciere din partea PreasfinÅ£itului Siluan, Episcopul Italiei, iniÅ£iatorul acestui festival. De asemenea, amintim ireproÅŸabila organizare de care s‑a îngrijit părintele protopop Lucian RoÅŸu – de la parohia „ÎnălÅ£area Sfintei Cruci”, Torino 2. Bucuria noastră a fost ÅŸi mai mare atunci PreasfinÅ£ia Sa a anunÅ£at că anul viitor, în 2012, a IV‑a ediÅ£ie a festivalului se va desfăÅŸura în parohia din Milano Nord‑Monza. 

DeÅŸi al doilea moment a fost unul cultural ÅŸi a coincis cu sărbătoarea tinerilor de la Torino, cu ajutorul Bunului Dumnezeu am reuÅŸit să participăm ÅŸi la acest eveniment. Astfel, în ziua de duminică, 5 iunie 2011, după Sfânta Liturghie, familiile din parohia noastră au luat parte la „Sărbătoarea popoarelor” ajunsă la a VII‑a ediÅ£ie, care s‑a desfăÅŸurat în colaborare cu parohia Catolică San Carlo, cu reprezentanÅ£i ai comunităÅ£ilor din Filipine, Ecuador, Peru, Columbia, Egipt, Tunisia ÅŸi Sri Lanka. Evenimentul în sine a atras o numeroasă participare, iar reprezentanÅ£ii parohiei noastre au încercat să arate că poporul român deÅ£ine un important tezaur cultural, spiritual ÅŸi folcloric. Sărbătoarea a început cu un prânz etnic, coordonat ÅŸi pregătit de doamna preoteasă ÅŸi de doamnele din Comitetul Parohial. La standul nostru au fost prezentate reviste, pliante, broÅŸuri publicitare cu personalităÅ£i de seamă ale culturii ÅŸi literaturii noastre, mânăstiri din România, staÅ£iuni balneo‑climaterice, puncte turistice importante, costume populare ÅŸi obiecte artizanale. Un grup de tineri instrumentiÅŸti a interpretat mai multe melodii populare specifice diferitelor zone ale Å£ării noastre, iar în acordul cântărilor câteva perechi, bărbaÅ£i ÅŸi femei, i‑au încântat pe participanÅ£i prin ritmul dansurilor. A fost un bun moment de a ne întâlni, de a ne apropia, de a ne cunoaÅŸte, de a ÅŸti unii despre alÅ£ii, de a încerca să trecem peste prejudecăÅ£i, de a ne vedea pe noi ÅŸi pe alÅ£ii aÅŸa cum suntem. 

Duminică 19 iunie 2011 întreaga Biserică Ortodoxă Română a prăznuit sărbătoarea „Tuturor SfinÅ£ilor”, care sunt patronii spirituali ai parohiei noastre. SfinÅ£ii pe care îi cinstim ne arată că de la Întruparea lui Dumnezeu, Biserica a născut sfinÅ£i, a fost slujită de sfinÅ£i ÅŸi ÅŸi‑a cinstit sfinÅ£ii pe care i‑a considerat stâlpi ÅŸi turnuri ale Bisericii, îndreptători ÅŸi luminători ai credinÅ£ei, atleÅ£ii lui Hristos, învăÅ£ătorii înfrânării ÅŸi chipuri ale smereniei. Părintele, împreună cu credincioÅŸii comunităÅ£ii noastre, i‑au cinstit ÅŸi i‑au lăudat pe toÅ£i sfinÅ£ii prin slujba Vecerniei, Utreniei ÅŸi în Dumnezeiasca Liturghie, dând slavă lui Dumnezeu pentru toate darurile ÅŸi bucuriile dăruite poporului Său ÅŸi enoriaÅŸilor noÅŸtri. După citirea Evanghelii zilei, la predică, în cadrul Sfintei Liturghii au fost citate mai multe pasaje din cartea: „Minunat este Dumnezeu întru sfinÅ£ii Lui”, lucrare ce constituie ea însăÅŸi un prinos de cinstire a „Tuturor SfinÅ£ilor” ÅŸi care se înscrie în seria de manifestări închinate „Anului omagial al Sfântului Botez ÅŸi al Sfintei Cununii“. După terminarea slujbei a urmat o agapă frăÅ£ească la care au participat toÅ£i creÅŸtinii ortodocÅŸi ÅŸi catolici, preoÅ£i ÅŸi oficialităÅ£i. Masa a fost pregătită de doamna preoteasă împreună cu doamnele din Comitetul Parohial, în sala Liceului Leon Dehon, unde au fost prezente peste 300 de persoane din parohia noastră ÅŸi din parohiile învecinate. 

În perioada 23‑26 iunie, un grup de 20 pelerini din parohia noastră împreună cu alÅ£i pelerini de la parohiile Milano Vest‑Rho, Verbania ÅŸi Como luat parte la un pelerinajul în FranÅ£a organizat de Episcopia Italiei. CreÅŸtinii ÅŸi‑au propus să se închine moaÅŸtelor Sfântului Ioan Botezătorul ÅŸi Sfintei Împărătese Elena, în localitatea Amiens. În 24 iunie, de ziua naÅŸterii Sfântului Ioan Botezătorul creÅŸtinii au participat la Sfânta Liturghie săvârÅŸită de ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale ÅŸi Meridionale, apoi au luat parte la o agapă frăÅ£ească organizată de parohul locului. În seara aceleaÅŸi zile au vizitat ÅŸi s‑au rugat la centrul mitropolitan de la Limours, iar a doua zi au vizitat oraÅŸul Paris. 

În data de 26 iunie 2011, după Sfânta Liturghie, tânărul arhitect Andrei Mărgulescu, doctorand al FacultăÅ£ii de Arhitectură din Milano, a Å£inut o conferinÅ£ă cu tema: „Fundamentul teologic al arhitecturii bizantine ÅŸi reflectarea ei în cadrul Sfintei Liturghii”. Au fost prezenÅ£i tineri ÅŸi credincioÅŸi care s‑au bucurat de numeroasele explicaÅ£ii oferite de conferenÅ£iar privind arhitectura unei biserici bizantine. A fost o încântare să constat că un tânăr arhitect poate să ne vorbească nu numai în termeni tehnici, ci ÅŸi din punct de vedere teologic, dar mai ales să surprindă legăturile dintre arhitectură, pictura ortodoxă ÅŸi Sfânta Liturghie. 

Un alt eveniment a avut loc în data de 03 iulie cu ocazia „Zilelor Portului Popular Românesc”, sărbătoare culturală instituită în întreaga Italie din iniÅ£iativa ÅŸi binecuvântarea PreasfinÅ£itului Siluan. Prin această sărbătoare, dar ÅŸi prin altele încercăm să redescoperim ÅŸi să cultivăm gustul pentru valorile culturale care ne sunt specifice. Anul acesta, în comparaÅ£ie cu anul trecut, am observat că atât tinerii, cât ÅŸi adulÅ£ii ÅŸi‑au luat cu mult timp în urmă sarcina de a achiziÅ£iona un costum popular din zona de obârÅŸie. În deschiderea sărbătorii ce s‑a desfăÅŸurat în curtea bisericii, tinerii „FrăÅ£iei Nepsis” din parohia noastră, au făcut prezentarea costumelor populare din diferite zone ale Å£ării. Spre surprinderea noastră am putut descoperi că numeroase simboluri religioase precum: peÅŸtele, crucea bizantină, scara vieÅ£ii, viÅ£a-de-vie, spicul de grâu, strugurele, păunul ÅŸi numeroase figuri geometrice se regăsesc cusute pe costumele noastre populare. Două dintre costumele ce au fost prezentate aveau cam 100 de ani vechime, iar altul avea peste 150 de ani. Costumele populare româneÅŸti în sine ne oferă un bun prilej de a reflecta nu numai din punct de vedere artistic sau folcloric asupra portului românesc, ci ÅŸi teologic, fiindcă putem constata că în Biserica Ortodoxă putem vorbi despre îndumnezeirea omului, însă putem afirma că există ÅŸi o sfinÅ£ire a obiectelor ÅŸi lucrurilor pe care omul le foloseÅŸte. Astăzi ne‑am obiÅŸnuit să folosim consumist lucrurile cu care intrăm în contact ÅŸi începem să nu le mai dăm valoare, însă în trecut oamenii credincioÅŸi preÅ£uiau fiecare lucru pe care îl primeau ÅŸi îl aveau, ca pe un dar de la Dumnezeu. În vechime, simbolurile sfinte ale bisericii nu se limitau doar la lăcaÅŸul de cult, ci se vedeau ca într‑o oglindă ÅŸi în portul popular românesc. Åžtim că veÅŸmintele preoÅ£eÅŸti se sfinÅ£esc prin rugăciuni speciale, însă dacă nu este prea mult s‑ar putea afirma că ÅŸi costumele populare se sfinÅ£esc, mai ales cele cu care creÅŸtinii mergeau sau merg la biserică, prin grija cu care erau cusute, spălate ÅŸi prin împrumutarea simbolurilor religioase, chiar dacă nu vorbim de rugăciuni speciale de sfinÅ£ire. Toate aceste elemente ne arată că în Hristos, prin Sfântul Duh, se reface armonia între om ÅŸi obiectele pe care acesta le foloseÅŸte, fiindcă prin pogorârea Sfântului Duh în lume, „Care pe toate le sfinÅ£eÅŸte”, natura nu este o masă informă, materie moartă, ci se îndumnezeieÅŸte. Acest lucru îl surprinde arta populară românească unde se observă o întrepătrundere între harul sfinÅ£itor ÅŸi măiestria cu care sunt lucrate obiectele ce împodobesc bisericile sau piesele de artizanat, lucru ce poate fi caracterizat ca o sacralizare a naturii. Astfel, constatăm că lemnul încrustat cu motive religioase, picturile pe sticlă, porÅ£ile de lemn, figurile geometrice pe care le putem descoperi în arhitectura bisericilor din Nordul Moldovei sau în zona MaramureÅŸului ÅŸi elementele simbolice, aÅŸa cum sunt: strugurele, spicele de grâu, floarea soarelui ÅŸi crinul ce sunt sculptate pe catapetesmele bisericilor noastre înseamnă o aducere a naturii în maxima apropiere de Dumnezeu, o sacralizare a acestora în cadrul cultului divin ce are în centru Sfânta Liturghie. După ce au fost prezentate costumele populare, tinerii parohiei noastre au deschis a doua parte a programului cu două dansuri populare, iar grupuri de credincioÅŸi au dansat ÅŸi au interpretat cântece specifice zonelor din care provin: Moldova, Ardeal, MaramureÅŸ, Dobrogea ÅŸi Banat. Pentru toÅ£i cei prezenÅ£i a fost o mare încântare, iar aceste momente ne arată că fără o întărire a credinÅ£ei ÅŸi o recuperare a ceea ce ne este specific, există riscul pierderii ireparabile a unor valori creÅŸtine, culturale ÅŸi de tradiÅ£ie.