POEZII

CÄ‚INÅ¢A COPILAÅžULUI

 

Când greșesc

   și aspru sunt mustrat,

Nu mă supăr,

   doar... îmi e rușine,

Că pe cei din jur

   i-am întristat,

Le-am făcut necazuri

   pentru mine.

 

Mă căiesc

   și-l rog pe Ingeraș

Să nu plece, bunul,

   de la mine,

Că și eu pot fi

   un drăgălaș,

Că m-oi strădui

   să fac ce-i bine.

 

Ana Sofroni

 

 

MICII VIRTUOÅžI

„Arătarea cuvintelor Tale luminează si înțelepțește pe prunci” (Ps. 118,130)

 

Noi urmăm de mici copii

Porunca divină,

Ca să creștem vrednici fii

In lumea creștină.

 

Cu virtuțile în pas

Mergem înainte,

Mulțumind toți într-un glas

Tie, Doamne Sfinte.

 

Blândețea ne face buni,

Alungând ispita,

Iar smerenia cununi

Ne-mpletește, Sfânta.

 

Cu virtuțile în pas

Mergem înainte,

Mulțumind toți într-un glas

Tie, Doamne Sfinte.

 

Milostivi, pe cel sărman

Oricând l-om ajuta,

Nici pe cel ce ni-i dușman

La greu nu-l vom lăsa.

 

Cu virtuțile în pas

Mergem înainte,

Mulțumind toți într-un glas

Tie, Doamne Sfinte.

 

Ana Sofroni