Pelerinaj la Lemnul Sfintei Cruci

publicat in Din viața parohiilor pe 20 Octombrie 2017, 14:21

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din acest an a reprezentat pentru credincioșii parohiilor noastre situate pe coasta cantabrică, un prilej de a merge în pelerinaj și de a se închina Lemnului de Viață Făcătoarei Cruci a Domnului Hristos.

Cu binecuvântarea Preasfințitului părinte episcop Timotei, preoți și credincioși din Asturias, Leon, Cantabria și Pais Vasco, au făcut neîncăpătoare biserica Mănăstirii ca­tolice Santo Toribio de Liebana din Potes (Cantabria), unde s-au adunat în seara pre­mergătoare praznicului, miercuri, 13 septembrie, slujind împreună Acatistul, Utrenia sărbătorii cu emoționantul moment al scoaterii și înălțării în mijlocul bisericii a Sfintei Cruci și Dumnezeiasca Liturghie.

După o zi de muncă obișnuită, credincioșii au „lăsat toate”, au purces la drum ca să stea la „um­bra Crucii”. S-au pregătit din vre­me. S-au spovedit. Au împlinit toată „rânduiala”, cu dorul și dra­gostea celui ce nu vrea să piardă niciunul din roadele „Arborelui Noului Legământ”

Mănăstirea Santo Toribio de Liebana adăpostește cea mai mare bucată din Lemnul Crucii pe care a fost răstignit Domnul. Potrivit istoricului Prudencio de Sandoval (1553-1620) aceasta a fost adusă în Liebana în seco­lul VIII împreună cu relicvele Sfântului Toribio de Astorga. Legenda spune că Sf. Toribio (402?-476) a ajuns încă de tâ­năr la Ierusalim unde a fost apre­ciat de către Sf. Ierarh Iuvenalie care l-a numit mare paraclisier la Biserica Sfântului Mormânt. După ce a împlinit mai multă vreme această ascultare a dorit să se întoarcă în Peninsula Ibe­rică, iar patriarhul i-ar fi dăruit bucata aceasta din Sfânta Cru­ce. Același istoric spune că ea este o parte din brațul stâng al Crucii Domnului. Este așezată sub formă de cruce de 635 mm de lungă, de 393 mm de lată și de 40 mm de groasă, închisă într-o montură din argint aurit or­nat în stil gotic și datată din anul 1679. Are un orificiu la bază, de aproximativ 6x4 cm, prin care se poate atinge Sfântul Lemn. A fost în așa fel așezată încât se poate observa foarte bine urma lăsată în lemn de pironul care a străpuns mâna stângă a Mântuitorului. Analizele stiințifice au de­monstrat că este vorba despre specia Cupressus sempervirens, un arbore care crește în zona Pales­tinei. Potrivit oamenilor de știință lemnul este foar­te vechi și poate depăși cu ușurință granițele celor 2000 de ani de după Hristos.

A consemnat pr. Florin Nicolae Goia