Povestea Universului. Bing Bang - ÃŽnceputurile

publicat in Teologie și stiință pe 13 Mai 2017, 05:40

În acest număr al revistei Apostolia vreau să vă spun o poveste, o poves­te care îÅŸi are începuturile cu aproa­pe 14 miliarde de ani în urmă ÅŸi care nici astăzi nu s-a terminat: este vorba despre povestea Universului.

Sfânta Scriptură ne vorbeÅŸte în Cartea Facerii despre ceea ce Cosmologia încear­că să explice prin teoria apariÅ£iei Universului. Ea cuprinde crearea lumii (cosmogonia) din nimic de către Dumnezeu prin descrierea celor ÅŸase zile de întocmire a Pământului (hexameronul)corespunzătoare celor ÅŸase faze sau trepte de evoluÅ£ie a acestuia. În acest scurt articol, voi încerca să descriu mai degrabă felul în care ÅŸtiinÅ£a vede apariÅ£ia Universului ÅŸi felul în care acesta a evoluat până în ziua de azi.

Ca orice poveste adevărată, ÅŸi aceasta trebuie să aibă un început, un fel de a fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar po­vesti. Începutul poveÅŸtii ne duce cu 13,7 miliarde de ani în urmă, când Universul a luat naÅŸtere în urma unei explozii enor­me care este cunoscută sub numele de Big Bang. Înainte de această explozie primor­dială nu exista nici timp, nici spaÅ£iu, nici energie, nici materie – cu alte cuvinte, nu exista nimic.

Chiar atunci, în prima clipă a vieÅ£ii uni­versului, au luat naÅŸtere atât timpul, cât ÅŸi spaÅ£iul. Mai exact, apariÅ£ia bruscă a unei cantităÅ£i atât de mari de energie a făcut ca spaÅ£iul însuÅŸi să nu îi poată face faÅ£ă, ast­fel încât, de la dimensiuni minuscule (un zero absolut), spaÅ£iul s-a extins cu viteze mai mari decât cea a luminii până la di­mensiuni imense, ceea ce a reprezentat un lucru benefic, pentru că altfel gravitaÅ£ia ar fi comprimat acel univers timpuriu, trimiÅ£ându-l înapoi în neantul din care fu­sese creat. Conform teoriei Big Bangului, în momentul zero al creaÅ£iei densitatea punctului din care au pornit toate era in­finit de mare, cu o energie infinit de mare ÅŸi cu dimensiuni infinit de mici. E extra­ordinar, nu-i aÅŸa? Acest punct e numit de ÅŸtiinÅ£ă singularitate. Un punct infinit de mic, infinit de dens, cu o energie infinită, cu o putere infinită, care într-un moment zero, când Toate dintru nefiinÅ£ă la fiinÅ£ă s-au adus, s-a materializat prin imensa ex­plozie pe care o cunoaÅŸtem cu toÅ£ii sub numele de Bing Bang.

Dar ÅŸtiaÅ£i oare că Teoria Big Bangului a fost formulată de către un preot creÅŸtin? Spre surprinderea celor care îÅŸi închipuie că ÅžtiinÅ£a ÅŸi CredinÅ£a sunt în contradicÅ£ie, iată că cel care a emis ÅŸi a susÅ£inut pentru prima oară ipoteza Big Bangului a fost un abate romano-catolic: monseniorul Georges Lemaître (1894-1966), preot belgian ÅŸi, în acelaÅŸi timp, profesor de fizică ÅŸi astrono­mie la Universitatea Catolică din Louvain. Teoria formulată de Georges Lemaître re­prezintă modelul care explică apariÅ£ia ma­teriei, a energiei, a spaÅ£iului ÅŸi a timpului, altfel spus existenÅ£a Universului. Această teorie încearcă să arate de ce universul se extinde permanent încă de la apariÅ£ia sa ÅŸi de ce pare a fi uniform în toate direcÅ£iile1.

Cel care a adus nou descoperita teorie la un alt nivel a fost astronomul american Edwin Hubble, care a descris Universul ca fiind în continuă expansiune, aducând ast­fel cosmologilor o mare provocare. Într-o singură noapte, percepÅ£ia lumii s-a schim­bat radical, de la un Univers static ÅŸi infinit la un Univers care se extinde, iar recent as­trofizicienii au descoperit că această extin­dere are loc într-un ritm accelerat. Universul nostru parcă ar fugi în toate direcÅ£iile cu o viteză tot mai mare.

Hubble a pornit de la ideea că la înce­puturi, cu circa 13,7 miliarde de ani în urmă, Universul încă nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o aÅŸa-numită singularitate, cum am amintit deja, ceva fără dimensiuni, dar cu o energie infinită. La momentul zero acest punct a ieÅŸit din starea lui de singula­ritateÅŸi ÅŸi-a manifestat uriaÅŸa energie printr-o inimaginabilă explozie: Big Bang, care continuă încă ÅŸi în ziua de astăzi.

În anul 1940, fizicianul ruso-american George Gamow ÅŸi asistenÅ£ii săi, Ralph Alpher ÅŸi Robert Herman, au lansat ideea de explozie incandescentă de materie ÅŸi energie de la începuturile Universului, ei fiind continuatorii teoriei formulate de Lemaître. ÅžtiaÅ£i însă că Georges Lemaître ÅŸi-a numit teoria „ipoteza atomului iniÅ£ial”,căci considera acel punct din care au pornit toate ca un atom primordialsau iniÅ£ial? Abia în 1950 astronomul englez Fred Hoyle a introdus numele arhicunoscut în ziua de azi, ÅŸi anume Bing Bang sau Marea Explozie.

Iată câteva argumente care susÅ£in teoria Big Bangului:

  • Vârsta celor mai bătrâne stele pe care astronomii au reuÅŸit să le observe este de 12-13,2 miliarde de ani, adică ea corespunde parÅ£ial cu vechimea Universului.
  • Analiza luminii emise de galaxii indică faptul că obiectele galactice se îndepăr­tează unele de altele cu o viteză cu atât mai mare cu cât sunt mai îndepărtate de Pământ, ceea ce sugerează că galaxiile erau altădată adunate într-o regiune unică a spaÅ£iului.
  • În ziua de azi, în toate regiunile Universului există o radiaÅ£ie de fond („radiaÅ£ie cosmică”) foarte slabă, un fel de fosilă, rămăÅŸiÅ£ă de pe urma torentelor de căldură ÅŸi lu­mină din primele clipe ale Universului.

V-a plăcut prima parte din călătoria noastră în descoperirea tainelor Universului? Atunci o să încercăm în următorul articol să vedem cum a reuÅŸit Marea Explozie să formeze toată materia de care suntem înconjuraÅ£i astăzi ÅŸi cum au apărut primele ele­mente, stelele, planetele ÅŸi galaxiile. Iar dacă o să avem răbdare, vom înÅ£elege că toate aceste lucruri nu ar fi putut exista fără Dumnezeu.

Arhimandrit Atanasie Mănăstirea „ Adormirea Maicii Domnului", Roma

Notă:


1. Astrofizicienii au stabilit faptul că, privind din­spre Pământ în orice direcÅ£ie în spaÅ£iu, toate ga­laxiile se depărtează uniform faÅ£ă de punctul ob­servator. MulÅ£i apărători ai CreaÅ£ionismului au folosit acest argument pentru a arăta că Pământul se află în centrul CreaÅ£iei ÅŸi al Universului. Sunt multe argumente ÅŸtiinÅ£ifice care aprofundează acest aspect, arătând că, de fapt, toate punctele din spaÅ£iu se depărtează uniform unele faÅ£ă de altele, ca o pânză elastică trasă din toate părÅ£ile spre exterior (v. Cel ce întinzi cerul ca un cort, Ps. 103). Vom încerca să aprofundăm acest aspect într-un alt număr al revistei Apostolia.