NATHANAIL sau ÃŽntâlnirea cu Hristos (Ioan 1 ,43-51) Duminica ÃŽntâia din Post

 

Scena se petrece cu două zile după Teofanie ÅŸi este raportată numai de Sfântul Ioan, care a fost martor ocular, pentru că era un ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul[1]. A doua zi după Botezul lui Hristos, Ioan Botezătorul arată pe Iisus ucenicilor săi ÅŸi le spune „Iată Mielul lui Dumnezeu”, ceea ce înseamnă: iată pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mesia, urmaÅ£i-L. În ziua aceea, Andrei ÅŸi un alt ucenic întâlnesc pe Hristos, apoi Petru, datorită fratelui său Andrei (Ioan 1, 35-42).

Evanghelistul ne spune că „a doua zi”, adică la două zile după Teofanie, „Iisus a hotărât să meargă în Galileea”. Hristos a venit în Iudeea numai ca să fie botezat de către Ioan ÅŸi ca să arate lumii că este cu adevărat fiul lui Dumnezeu, Mesia, condiÅ£ie sine qua non pentru a fi crezut ÅŸi primit de către poporul Său, Israel[2]. Această revelaÅ£ie nu se putea face decât în Iudeea, pământ ales între Dumnezeu ÅŸi Om[3]. Dar Domnul nu întârzie: vrea să se întoarcă în Galileea pentru că se grăbeÅŸte să anunÅ£e „Vestea cea bună a ÎmpărăÅ£iei” ÅŸi să săvârÅŸească mântuirea lumii.

Chiar înainte de a părăsi Iudeea, se petrece ceva important: ucenicii lui Ioan urmează pe Hristos. Drintre ei, într-adevăr, va alege Domnul pe primii Săi apostoli. Åži acest lucru se face printr-o serie de întâlniri suprinzătoare. Din momentul în care Dumnezeu S-a revelat, viaÅ£a normală – viaÅ£a nesupusă căderii – începe să reapară. O întâlnire este ceva extraordinar: este faptul că două persoane care nu se cunoÅŸteau merg una către alta, se privesc, îÅŸi vorbesc, se recunosc; dezbinarea lui Babel este deci nimicită.

TotuÅŸi, trebuie remarcat că chemarea propriu-zisă a apostolilor nu are loc în acest moment, în Iudeea, ci în Galileeahow to describe yourself for a dating profile, cu excepÅ£ia lui Filip. Întâlnirea cu Hristos are loc în Iudeea, locul întâlnirii dintre Dumnezeu ÅŸi Om, dar chemarea lui Hristos către apostolat are loc în „Galileea neamurilor”, pământ al amestecului popoarelor, pentru că misiunea lui Hristos este universală: a venit să mântuiască pe toÅ£i oamenii. Nu este deci nicio contradicÅ£ie între acest pasaj din Sfântul Ioan ÅŸi cele din evangheliile sinoptice care istorisesc chemarea primilor ucenici pe malul lacului Tiberiadei (Mt 4, 18-22, Marcu 1, 16-20, Luca 5, 1-11), ÅŸi în care de altfel Filip nu este pomenit.

Domnul întâlneÅŸte mai întâi pe Filip, ÅŸi de îndată îi spune: „urmează-Mă”, ceea ce acesta face. Este taina alegerii dumnezeieÅŸti. Dar Hristos nu spune acelaÅŸi lucru lui Nathanail, deÅŸi întâlnirea cu acesta este istorisită pe larg în Evanghelie. Am putea să ne întrebăm de ce? Nu există de ce: este libertatea lui Dumnezeu, ÅŸi atât.

Apoi Filip întâlneÅŸte pe Nathanail, alt ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Åžtiind că Nathanail este un evreu credincios ÅŸi cunoscător al Scripturilor, îi vorbeÅŸte într-o limbă biblică: „Am găsit pe Cel despre care este scris în Legea lui Moise ÅŸi în ProfeÅ£i…” , care nu putea decât să atingă inima unui Evreu. Dar adaugă ÅŸi numele persoanei: „Iisus fiul lui Iosif din Nazaret”. Precizarea lui Filip, surprinzătoarebest dating sites for 40s, va fi o încercare pentru Nathanail. Cunoscând bine Scripturile, acesta are reacÅ£ia unui adevărat evreu: „Din Nazaret poate să iasă ceva bun?”. ToÅ£i evreii credincioÅŸi ÅŸtiau într-adevăr că Mesia trebuia să se nască în Iudeea, la Bethleem ÅŸi să fie fiu al lui David. Ce mare deziluzie pentru Nathanail! I se spune că a venit Mesia ÅŸi i se vorbeÅŸte despre un mic sat pierdut în Galileea, Nazaret. Neîncrezător, răspunde cu ironie. Filip nu se descurajează – pentru că el a văzut pe Mesia ÅŸi ÅŸtie că spune adevărul - ÅŸi spune iarăÅŸi frumoasa frază rostită de Hristos atunci când l-a chemat pe el, în ajun, ÅŸi care este un model în materie de misiune: „vino ÅŸi vezi” (Ioan 1, 39). Nu caut să te conving cu orice preÅ£ ÅŸi te respect, dar vino cel puÅ£in ÅŸi cercetează tu însuÅ£i.

Atunci se petrece întâlnirea dintre Iisus ÅŸi Nathanail care este puternică ÅŸi frumoasă. Domnul nu-i lasă timp să deschidă gura: ÅŸtiind că Nathanail nu poate veni la El, merge El dintru început către Nathanail ÅŸi îi face o revelaÅ£ie personală: „Iată într-adevăr israelit întru care nu este vicleÅŸug”. Ar fi putut să spună: locuiesc la Nazaret, dar m-am născut la Bethleem. Dar Dumnezeu nu are acest fel de relaÅ£ie cu noi, formală, intelectuală, raÅ£ională. Dumnezeu este viaÅ£a ÅŸi are o relaÅ£ie vie cu oamenii: CunoaÅŸte pe fiecare om pe numele lui, căci i-a creat pe toÅ£i. Iar relaÅ£ia Sa cu noi este directă, pentru că suntem din neamul Său, suntem copiii Săi.

Nathanail este uimit: „de unde mă cunoÅŸti?”. Nu ne-am întâlnit niciodată, nu ne cunoaÅŸtem ÅŸi ÅŸtii totul despre mine. Domnul îi arată atunci o minune: „mai înainte să te cheme Filip, când erai sub smochin, te-am văzut”. Acest smochin desigur nu putea fi văzut de acolo de unde se afla Domnul, pentru ca Nathanail să înÅ£eleagă bine minunea. Dar ÅŸi aceasta are un înÅ£eles simbolic. Smochinul reprezintă legeaphish fan dating: a fi „sub smochin” înseamnă a fi sub Lege, care a fost dată de Dumnezeu lui Moise pentru a pregăti venirea lui Mesia. Nathanail nu se înÅŸeală: într-o clipă se converteÅŸte ÅŸi spune una dintre cele mai frumoase fraze din Evanghelie: „Rabbi, Tu eÅŸti Fiul lui Dumnezeu, Tu eÅŸti împăratul lui Israel”. Ce mărturisire minunată a lui Hristos de către un evreu, de către un fiu al lui Israel! Nathanail era cu adevărat aÅŸa cum Domnul spusese despre el: un israelitean integru, cinstit, care nu umblă cu jumătăÅ£i de măsură. Mai întâi s-a îndoit, dar cinstit, fără răutate, din ascultare faÅ£ă de Lege. Dar de îndată ce Domnul i-a dat o „dovadă”  (care nu avea valoare decât pentru el însuÅŸi,  adaptată lui) s-a schimbat pe loc, de îndată inima lui s-a deschis ÅŸi a mărturisit pe Mesia. Atitudinea lui Nathanail este cu totul diferită de cea a Fariseilor ÅŸi a preoÅ£ilor, care aveau posibilitatea să verifice că Iisus era Mesia, dar care au înÅŸelat ÅŸi au minÅ£it, din interes, pentru a-ÅŸi păstra puterea ÅŸi onorurile.

Aceasta este o învăÅ£ătură pentru noi. Integritatea este un scut duhovnicesc: ea îngăduie o cercetare interioară. Un om integru poate fi educat ÅŸi îndreptat: se poate schimba; dar nu un mincinos, care este prizonier al propriei minciuni. Dumnezeu răspunde mereu Omului când îndoiala lui este adevărată ÅŸi sinceră. Omul integru va sfârÅŸi întotdeauna prin a afla adevărul: Dumnezeu i-o va arăta. Un om integru este deja pe calea asemănării cu Dumnezeu.

Åži faÅ£ă cu acest om care face spontan o profesiune de credinÅ£ă extraordinară (rabbi Ieshouah din Nazaret este, în momentul acela, perfect necunoscut!), Hristos face o revelaÅ£ie excepÅ£ională: „…veÅ£i vedea Cerurile deschizându-se…”: Am venit să descopăr pe Dumnezeu, să deschid cerurile, să alung întunericul necreat, să dezvălui taina lui Dumnezeu unul în trei persoane… „ÅŸi îngerii lui Dumnezeu urcând ÅŸi coborând peste Fiul Omului”: aceasta înseamnă că Cel care s-a pogorât pe Pământ este acelaÅŸi cu Cel care ÅŸade în Ceruri, cu Tatăl ÅŸi cu Duhul Sfânt. Chiar în întruparea Sa, Fiul este înconjurat de cele nouă cete îngereÅŸti, ca ÅŸi Tatăl ÅŸi Duhul. De aceea Hristos foloseÅŸte expresia „Fiul Omului”, adică Cel care s-a întrupat.

Pr. Noël TANAZACQ (Paris)