Cuvânt la Nașterea Domnului

publicat in Cuvântul mitropolitului Serafim pe 1 Decembrie 2016, 19:35

HRISTOS, PACEA NOASTRÄ‚

AÅŸa cum mărturisim în Crezul pe care-l rostim la fiecare Sfântă Litur­ghie, Domnul Iisus Hristos „S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om"El S-a născut în orăÅŸelul Betleem de lângă Ie­rusalim, la 8 zile a fost tăiat împrejur ÅŸi a primit numele de Iisus, care înseam­nă „Mântuitor", iar la 40 de zile a fost dus la Templul din Ierusalim ÅŸi închinat Domnului. Până la vârsta de 30 de ani, a trăit la Nazaret în casa bătrânului Iosif, o rudenie a Maicii Domnului. Ca ÅŸi copil, adolescent ÅŸi tânăr, Mântuitorul a trăit în ascultare de Maica Domnului ÅŸi de dreptul Iosif, rugându-se împreu­nă cu ei, acasă ÅŸi la sinagogă, ÅŸi împli­nind toate rânduielile Legii lui Moise ÅŸi ale tradiÅ£iei iudaice. De mic copil, a în­văÅ£at de la bătrânul Iosif meseria de dul­gher ÅŸi l-a ajutat pe acesta la lucrul său.

(...) Astăzi, când lumea este aÅŸa cum o ÅŸtim cu toÅ£ii, ne putem întreba dacă mai sunt copii ascultători ÅŸi tineri care împlinesc poruncile lui Dumnezeu. Cu siguranÅ£ă că mai sunt, deÅŸi aceÅŸtia sunt puÅ£ini la număr. Îi întâlnim în toate pa­rohiile noastre, angajaÅ£i în viaÅ£a Bisericii, adeseori mai mult decât cei în vârstă. Åži este normal să fie aÅŸa, căci tinerii de astăzi sunt dornici de cunoaÅŸtere, mai ales de cunoaÅŸterea sensului vieÅ£ii ÅŸi, dacă reuÅŸesc să găsească un duhovnic bun care să-i călăuzească îndeaproape, ajung repede cu elanul lor tineresc să îndrăgească Sfânta Liturghie, tradiÅ£ia ÅŸi sărbătorile bisericeÅŸti, rugăciunea ÅŸi postul, pe care le respectă cu cea mai mare stricteÅ£e. În toate acestea ei des­coperă viaÅ£a cea adevărată care-l împli­neÅŸte pe om.

Dar ce să zicem despre ceilalÅ£i tineri care nu-ÅŸi pun întrebări existenÅ£iale, care nu Å£in legătura cu Biserica, nu participă la Sfânta Liturghie, nu se spovedesc ÅŸi nu se împărtăÅŸesc cu Sfintele Taine? Să-i judecăm pentru că, în loc să vină la bise­rică, se duc în alte părÅ£i unde-i poate pândi moartea? În nici un caz! Pentru că noi, ca ÅŸi creÅŸtini, n-avem dreptul să judecăm pe nimeni, decât pe noi înÅŸine pentru ca să ne îndreptăm. Atât timp cât trăim în lumea aceasta, Dumnezeu ÎnsuÅŸi nu judecă pe nimeni! Dimpotrivă, „Dumnezeu voieÅŸte ca toÅ£i oamenii să se mântuiască ÅŸi la cunoÅŸtinÅ£a adevărului să vină" (1 Tim. 2, 4) ÅŸi „nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă ÅŸi să fie viu" (Iez. 33, 11). În loc să-i judecăm pe aceÅŸti tineri, mai degrabă să ne judecăm pe noi înÅŸine ÅŸi să ne întrebăm: cum i-am cres­cut ÅŸi educat noi, părinÅ£ii lor trupeÅŸti ÅŸi părinÅ£ii lor duhovniceÅŸti? ToÅ£i împre­ună, părinÅ£i trupeÅŸti ÅŸi părinÅ£i duhovni­ceÅŸti, suntem responsabili de viaÅ£a copi­ilor noÅŸtri. Åžtim prea bine: copiii sunt icoana părinÅ£ilor. Cum sunt părinÅ£ii, aÅŸa sunt ÅŸi copiii. Cum sunt episcopii ÅŸi pre­oÅ£ii, aÅŸa sunt ÅŸi credincioÅŸii lor! Dacă ne preocupăm prea mult de cele materiale ÅŸi le neglijăm pe cele spirituale, atunci ÅŸi copiii vor face la fel. Însă căutând mai întâi pe cele duhovniceÅŸti, rugându-ne mult ÅŸi silindu-ne din toate puterile să ne facem datoria faÅ£ă de copiii noÅŸtri, Dumnezeu ne va da copii cuminÅ£i ÅŸi ascultători.

(...) ToÅ£i oamenii au nevoie de cre­dinÅ£ă cum au nevoie de mâncare ÅŸi de băutură pentru ca să trăiască. Fără cre­dinÅ£a în Dumnezeu omul se denaturea­ză, iar viaÅ£a societăÅ£ii devine imposibi­lă. Dar, deÅŸi credinÅ£a este sădită în fiinÅ£a noastră, ea trebuie totuÅŸi cultivată prin educaÅ£ie încă de când suntem mici, pen­tru ca s-o conÅŸtientizăm tot mai mult ÅŸi s-o trăim în viaÅ£a de zi cu zi.

Dacă nu ne cunoaÅŸtem credinÅ£a ÅŸi nu ne angajăm conÅŸtient în trăirea ei, cre­dinÅ£a moare în noi. EducaÅ£ia este nece­sară cu atât mai mult cu cât în societa­tea de astăzi nimic nu încurajează credinÅ£a în Dumnezeu ÅŸi trăirea după preceptele evanghelice. Dimpotrivă! Toate valorile morale sunt nesocotite, chiar călcate în picioare. De la începutul existenÅ£ei Mitropoliei noastre ÅŸi până azi am constatat că în parohiile unde preotul este activ ÅŸi este ajutat de părinÅ£i, catehizarea se face cu mult suc­ces ÅŸi se dovedeÅŸte a fio mare binecu­vântare pentru întreaga familie. Din pă­cate, sunt ÅŸi parohii unde părinÅ£ii copiilor nu-l ajută pe preot să-ÅŸi împli­nească chemarea sa cea mai importan­tă, aceea de învăÅ£ător, pentru că nu-ÅŸi aduc copiii la catehizare. De aceea, vă pun la inimă ÅŸi vă rog pe toÅ£i, preoÅ£i ÅŸi părinÅ£i, să vă îngrijiÅ£i permanent de edu­caÅ£ia religioasă a copiilor, ÅŸtiind că toÅ£i vom da seama înaintea lui Dumnezeu de felul în care i-am crescut.

Ne bucurăm ÅŸi binecuvântăm pe toÅ£i copiii ÅŸi tinerii care-L iubesc pe Dumnezeu ÅŸi iubesc Biserica în care ne întâlnim cu Dumnezeu! Ne bucurăm ÅŸi binecuvântăm pe toÅ£i părinÅ£ii care-ÅŸi pun sufletul pentru creÅŸterea în credin­Å£ă a copiilor lor! Ne rugăm bunului Dumnezeu să ne ocrotească pe toÅ£i în aceste vremuri de încercare pentru toa­tă lumea ÅŸi să ne înmulÅ£ească dragos­tea faÅ£ă de semenii noÅŸtri care se află în mari nevoi. (... )

Al vostru Părinte duhovnicesc, doritor de tot binele ÅŸi rugător pentru toÅ£i,

† SERAFIM Arhiepiscop ÅŸi Mitropolit