publicat in Cuvântul mitropolitului Iosif pe 1 Octombrie 2015, 23:05
„ÎnvăÅ£ătorule bun, ce să fac să moÅŸtenesc viaÅ£a veÅŸnică?... Åžtii poruncile: Să nu ucizi, să nu furi, să nu săvârÅŸeÅŸti adulter, să nu mărturiseÅŸti strâmb, să nu înÅŸeli pe nimeni, cinsteÅŸte pe tatăl tău ÅŸi pe mama ta. Iar el i-a zis: ÎnvăÅ£ătorule, acestea toate le-am păzit din tinereÅ£ile mele. Iar Iisus, căutând la el cu dragoste, i-a zis: Un singur lucru îÅ£i mai lipseÅŸte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor ÅŸi vei avea comoară în cer; ÅŸi apoi, luând crucea, vino ÅŸi urmează Mie” (Mc 10, 17-21).
Căutarea tânărului care se apropie de Hristos vine, cert, dintr-o suferinÅ£ă interioară datorată neîmplinirii sufleteÅŸti, datorată unei lipse. Avea de toate, era destinat să fie fericit, după unele criterii ale societăÅ£ii. Tirania materialului este mare asupra omului, ÅŸi uneori la aceasta suntem împinÅŸi să gândim din tinereÅ£ea noastră, „a avea” putând fi considerat de mulÅ£i ca esenÅ£ialul vieÅ£ii. DorinÅ£a de avere ne poate birui pe mulÅ£i, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, se poate transforma într-un Å£el al vieÅ£ii. Numai că, iată, din adâncul sufletului răbufneÅŸte căutarea ÅŸi întrebarea-rugăciune după adevăr: cum oare să fiu desăvârÅŸit, ce să fac? Unde ÅŸi cum pot câÅŸtiga veÅŸnicia?
În câteva cuvinte, un program pentru o viaÅ£ă întreagă pune Hristos înaintea acestui tânăr ÅŸi înaintea tuturor tinerilor care se pregătesc să intre în viaÅ£ă, să ÅŸtie ce vor căuta, cui îÅŸi vor da inima lor. Adică Hristos pune în inima noastră aceste cuvinte prin tânărul bogat, neîmplinit în tot ce a avut ÅŸi a făcut până atunci.
Hristos l-a iubit pe tânăr din prima clipă, spune Sfântul Evanghelist Marcu, pentru căutarea lui sinceră. Fără să ÅŸtie pe moment cui se adresează cu întrebarea lui devenită rugăciune, tânărul se lasă el însuÅŸi cunoscut de Dumnezeu, se pune întreg în mâna Lui, întrebând ce să facă pentru desăvârÅŸire, pentru a fi desăvârÅŸit. A încercat prin păzirea poruncilor să-L cunoască pe Dumnezeu, ÅŸi totuÅŸi simÅ£ea că-i lipseÅŸte ceva pentru desăvârÅŸire. Aceasta înseamnă că numai iubirea lui Dumnezeu putea să-i arate ceea ce îi lipseÅŸte! Åži Dumnezeu i-a răspuns: Tinere, vreau inima ta, desăvârÅŸirea înseamnă să Îmi dai totul, tot ce eÅŸti, Mie! Mai mult decât reguli, mai mult decât porunci, vreau să îmi dai în mod liber inima ta, să urmezi Mie! Dar nu oricum, nu singur, ci ÅŸi prin celălalt care are nevoie de tine – vinde ÅŸi dă săracilor! Urmează ÅŸi în aceasta Mie, Cel care toate ale Tatălui am lăsat pentru a veni spre voi, cei săraci, pentru a vă întâlni ÅŸi a vă chema la desăvârÅŸire!
Căutând la voi Iisus, ca la tânărul care s-a apropiat cu întrebarea de El, ca ÅŸi pe el, vă iubeÅŸte. PuneÅ£i-I întrebarea cea adevărată a sufletului vostru ÅŸi lăsaÅ£i-L să vă răspundă după voia Lui, pentru fiecare, niciodată uitând spusa PărinÅ£ilor: cine mântuirea doreÅŸte, cu întrebarea călătoreÅŸte!
† Mitropolitul Iosif