Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
Ziua de 31 august reprezintă ultima zi din anul bisericesc. Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia mostenită din Legea Veche, în această zi s-a început creaţia lumii, si tot în această zi Şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică. În bisericile ortodoxe se săvârseste slujba Te Deum-ului.
ÎNCEPUTUL ANULUI NOU BISERICESC INSTITUIT LA SINODUL I ECUMENIC - 325
Începutul anului nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii crestinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor „anul bineplăcut Domnului”. S-a hotărât aceasta de către Sfinţii Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325 pe considerentul că începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece, după calendarul iudaic, intrarea în sinagoga din Nazaret (Lc. 4, 14-19) a Mântuitorului după întoarcerea din pustia Carantaniei a fost în luna a şaptea, numită Tişri (ce corespunde cu luna septembrie).
Biserica Mântuitorului Hristos prăznuieşte începutul anului creştinesc călăuzindu-se la viaţa cea nouă, cum spune Sfântul Apostol Pavel: „Împreună cu El ne-am îngropat prin botez întru moarte: precum Hristos a înviat din morţi prin slava Tatălui, aşa şi noi întru înnoirea vieţii să umblăm” (Rom. 6, 4).
CELE TREI MARI PERIOADE ALE ANULUI BISERICESC
În centrul istoriei mântuirii noastre şi a activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului stă Jertfa Sa, adică Patimile şi moartea Sa pe cruce, urmate de Învierea Sa din morţi; tot aşa, în centrul sau inima anului bisericesc stau Paştile sau sărbătoarea Învierii, cu Săptămâna Sfintelor Patimi dinaintea ei. Ca mijloc de comemorare a vieţii şi a activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului, anul bisericesc ortodox are deci în centrul său sărbătoarea Sfintelor Paşti şi se poate împărţi în trei mari faze sau perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreţii de strană în fiecare din aceste perioade, şi anume:
Fiecare din acestea cuprinde un număr de săptămâni.
Perioada Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Paştilor) până la Duminica Paştilor (în total 10 săptămâni). Primele trei săptămâni din această perioadă alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului, iar restul de şapte săptămâni – adică însuşi Postul Paştilor – este vremea de pregătire, prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru marea sărbătoare a Învierii, precedată de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi.
Perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (în total opt săptămâni).
Perioada Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40 şi 26 de săptămâni, fiind în funcţie de data Paştilor: cu cât într-un an oarecare Paştile cad mai devreme, iar în anul următor mai târziu, cu atât perioada Octoihului dintre ele e mai lungă; dimpotrivă, cu cât într-un an oarecare Paştile cad mai târziu, iar în anul următor mai devreme, cu atât perioada Octoihului dintre ele se scurtează. De altfel, toate aceste trei perioade, fiind dependente de data variabilă a Paştilor, încep şi se sfârşesc nu la date fixe, ci variabile de la an la an.
Pe tot parcursul anului bisericesc, cu cele trei mari perioade ale lui, credincioşii simt în mod concret şi intens faptul că reiterează viaţa lui Hristos, că retrăiesc toate evenimentele vieţii Lui şi că se află neîntrerupt sub ploaia darurilor Sfântului Duh mijlocite prin rugăciunile Maicii Domnului şi ale tuturor sfinţilor, după cum spune părintele Stăniloae. Credincioşilor ortodocşi anul bisericesc le oferă posibilitatea trăirii trecutului, prezentului şi viitorului în prezentul continuu al Sfintei Liturghii săvârşite în fiecare zi. Astfel, viaţa pământească a lui Hristos şi a sfinţilor nu este pentru Ortodoxie o temă de speculaţie abstractă, ci este o experienţă vie, o anamneză retrăită a lucrărilor mântuitoare ale lui Hristos, comunicată credincioşilor prin energiile Lui necreate.
SIMBOLISMUL ANULUI NOU BISERICESC
Sfârşitul anului bisericesc, ca de altfel şi începutul lui, se află sub ocrotirea şi binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria, prin praznicul Adormirii, fiindcă Adormirea Maicii Domnului nu este decât trecerea de aici în veşnicie, cum spune şi troparul sărbătorii: „Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii...”. Cu această sărbătoare, practic, se încheie anul bisericesc şi, în chip simbolic, veacul acesta. Şi sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan, ultimul dintre proroci, cel mai mare dintre ei, care pregăteşte poporul pentru primirea lui Mesia, stă în legătură cu viaţa viitoare, cu eshatonul.
La fel, începutul anului are, ca primă sărbătoare importantă, tot un praznic închinat Maicii Domnului: Naşterea Maicii Domnului, aceea prin care se săvârşeşte mântuirea oamenilor, ea născând pe Hristos, Răscumpărătorul păcatelor noastre. De altfel, toate praznicele împărătesti cu dată fixă sunt în strânsă legătură cu istoria mântuirii: Nasterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Nasterea Domnului, Soborul Maicii Domnului si toate celelalte.
INDICTIONUL, NUMEROTAREA ANILOR DIN TIMPUL ROMANILOR
În Sinaxarul peste tot anul de la finalul Ceaslovului, la ziua dintâi a lunii septembrie citim că se face pomenirea anului nou bisericesc și începutul indictionului. Indictionul (de la latinescul indictio) este o perioadă de 15 ani, al cărei prim an se numește și indictionul întâi și așa mai departe, până la al 15-lea, după ordinea lor. Terminându-se, astfel, ciclul celor 15 ani, începe iarăși o nouă perioadă, la care, de asemenea, anul întâi se numește indictionul întâi până la al 15-lea an, după care iarăși începe o nouă perioadă. Că indictionul îsi are numele de la tributurile extraordinare destinate pentru plata soldaţilor (acest fel de tributuri se numeau indictiones) nu există nici o îndoială. Mai greu este să se răspundă la întrebarea: de ce perioada aceasta are 15 ani sau de când s-a introdus pentru prima oară indictionul? Regula practică pentru a găsi al câtelea an al indictionului este un an oarecare după Hristos este următoarea: se adaugă 3 la anul respectiv și apoi se împarte totul la 15 și, dacă împărţirea este fără rest, anul indictionului este 15, iar dacă rămâne un număr, acesta va fi anul indictionului.
Indictioanele sunt de trei feluri: Indictionul constantinopolitan, ce începe la 1 septembrie; Indictionul Cezarului (împărătesc) sau constantinian, începând de la 24 septembrie, si Indictionul papal sau roman, ce începea la 1 ianuarie. Biserica Ortodoxă prăznuieste ziua de 1 septembrie pentru următoarele motive: mai întâi pentru că, după tradiţia veche, la această dată Dumnezeu a început crearea lumii; în al doilea rând, pentru că luna septembrie se consideră început al anului nou bisericesc si, de aceea, Biserica, mulţumind lui Dumnezeu pentru roadele de peste an, se roagă ca si noul an să fie roditor; iar în al treilea rând, pentru că în această zi a intrat Mântuitorul nostru Iisus Hristos în sinagoga iudeilor si, dându-I-se cartea prorocului Isaia si deschizând-o, a aflat locul unde era scris: „Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor, să vindec pe cei zdrobiţi la inimă, să propovăduiesc celor robiţi eliberare si orbilor vedere, să slobozesc pe cei sfărâmaţi întru usurare, să propovăduiesc anul Domnului cel bine primit” (Is. 61, 1-2). Apoi, dând cartea slujitorului si sezând, a zis: „Iată, astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Încât si popoarele s-au minunat de cuvintele harului ce ieseau din gura Lui” (Lc. 4, 16-22).
(sursa: www.basilica.ro)
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team