ConferinÅ£ă în onoarea Mitropolitului Ioannis (Zizioulas) de Pergam Cambridge, Marea Britanie

Ziua ÅŸi conferinÅ£a au fost binecuvântate prin slujirea DumnezeieÅŸtii Liturghii, care este parte integrantă din viaÅ£a ÅŸi teologia Mitropolitului Ioannis. Slujba ne-a dat oca­zia de a pregusta din binecuvântările Împă­răÅ£iei lui Dumnezeu ÅŸi din cele ce aveau să se spună pe tema conferin­Å£ei – eshatologia. Au slujit preoÅ£ii ortodocÅŸi prezenÅ£i, avându-l pe Mitropolitul Ioannis în mijlocul lor, iar răspunsurile au fost date în stil bizantin de către monahi de la mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex. Am rămas pentru restul zilei în capela în care am slujit Sfânta Liturghie, pre­cum odinioară se Å£ineau întrunirile sinoade­lor ecumenice.

ConferinÅ£a a fost deschisă de către părin­tele Liviu Barbu cu un tribut cald dedicat Mitropolitului Ioannis pentru serviciul de o viaÅ£ă adus Bisericii celei una, sfântă, sobor­nicească ÅŸi apostolică. Prin teologia sa, Mitropolitul Ioannis ne-a arătat măreÅ£ia omului făcut după chipul luminii dumne­zeieÅŸti în trei străluciri. ContribuÅ£ia Mitro­politului Ioannis a intrat deja în istoria gân­dirii umane, comparându-se cu cea a părinÅ£ilor capadocieni. ÎnaltpreasfinÅ£ia Sa

ne vorbeÅŸte cu autoritatea si liber­tatea Sfântului Duh din lăuntrul tradiÅ£iei pe care o explorează, cău­tând esenÅ£a lucrurilor ÅŸi relevanta cuvântului lui Dumnezeu în viaÅ£a noastră eclezială ÅŸi mundană. În acest fel, Mitropolitul Ioannis este un adevărat părinte contemporan al Bisericii.

În prezentarea sa erudită, ÅŸi mai ales în explicaÅ£iile oferite, părintele Bogdan Bucur, profesor de studii biblice ÅŸi patristice la Universitatea Duquesne (Pittsburgh, SUA), ne-a făcut inimile să ardă precum Hristos ucenicilor Luca ÅŸi Cleopa, la care s-a referit părintele în prezentarea sa. Deschiderea ochiului minÅ£ii ÅŸi a inimii a fost pusă în legătură cu teofaniile slavei dumne­zeieÅŸti din Vechiul Testament, dându-ne un nou imbold pentru a ne apropia ÅŸi trăi în lumina taborică încă din această viaÅ£ă.

Cu înÅ£elepciunea sa proverbială ÅŸi pre­zenÅ£a de spirit caracteristică, Mitropolitul Kallistos (Ware) de Diokleia ne-a prezentat rădăcinile istorice ale unei inter­pretări sănătoase ÅŸi echilibrate a Sfintei Liturghii (ca aducere-aminte, dar mai ales ca jertfă continuă, de viaÅ£ă dătătoare), făcând referire la tonul întru totul eshatologic al Euharistiei.

Lordul Rowan Williams, fos­tul Arhiepiscop de Canterbury, un bun cunoscător al spiritualită­Å£ii răsăritene, ne-a pus în faÅ£a unui adevăr de netrecut în viaÅ£a creÅŸ­tină, condiÅ£ionat ÅŸi împlinit în Euharistie: împăcarea noastră cu Dumnezeu ÅŸi a unuia cu celălalt.

Întâmplarea a făcut ca aranjarea prezen­tărilor să oglindească, într-un fel, tema con­ferinÅ£ei, trecându-ne treptat de la umbra Vechiului Testament la icoana desfigurată a bisericilor ÅŸi confesiunilor creÅŸtine din zilele noastre, la anunÅ£area ÎmpărăÅ£iei lui Dumne­zeu în fiecare Euharistie ÅŸi, în final, la resta­urarea Adevărului deplin în eshaton.

Cu elocinÅ£ă ÅŸi eleganÅ£ă, Mitropolitul Ioannis a explicat cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul, care vede adevărul lucruri­lor din perspectiva viitorului: Testamentul cel Vechi este umbră, cel Nou icoană, iar eshatonul este Adevărul deplin. Umbra a trecut, însă Legământul cel Nou rămâne pentru că arată spre adevăr, fiind icoana acestuia.

Am avut un fel de revelaÅ£ie personală ascultându-l pe Mitropolitul Ioannis. Per­spectiva eshatologică propusă se aplică atât Sfintei ÎmpărtăÅŸanii, cât ÅŸi celorlalte taine ale Bisericii: chipul lor smerit este introducerea noastră în viaÅ£a veÅŸnică. Un nou-născut botezat este icoana sfântului care trebuie să crească în Hristos pentru a se bucura deplin de roadele ÎmpărăÅ£iei. Într-un mod asemă­nător, Taina Căsătoriei, care poate începe printr-o atracÅ£ie naturală, Å£inteÅŸte către înăl­Å£imea mistică a comuniunii depline, însă distinctive, dintre bărbat ÅŸi femeie, în lumina lui Hristos ÅŸi dragostea desăvârÅŸită a Dum­nezeului întreit. Åži putem aplica aceeaÅŸi ana­logie iconică preoÅ£iei: preotul hirotonit tre­buie să crească pentru a ajunge adevărat părinte duhovnicesc.

Nădăjduiesc că acest eveniment s-a ridi­cat la înălÅ£imea gândirii Mitropolitului Ioannis, care nu a fost niciodată lipsită de admiratori, dar nici de critici. Cei din prima categorie, numărând aproape o sută, s-au dovedit a fi o audienÅ£ă entuziastă ÅŸi pasionată de subiect. Teologia frumoasă a Părintelui Mitropolit, aÅŸa cum a numit-o părintele Bog­dan, câÅŸtigă în continuare inimile celor care însetează după Adevăr.

ConferinÅ£a s-a încheiat – providenÅ£ial, aÅŸ îndrăzni să spun – în foiÅŸorul de sus al colegiului, strânÅŸi precum Apostolii în jurul Mântuitorului (căci episcopul este icoana lui Hristos în comunitate), ascultând Cuvân­tul vieÅ£ii veÅŸnice, parcă nevrând ca acea zi să se încheie. În final, am plecat cu gândul că nu începutul, nici starea prezentă, ci sfârÅŸitul desăvârÅŸit al lucrurilor ne aduce curajul ÅŸi bucuria de care avem nevoie pe cale.

Comunicările din cadrul conferinÅ£ei, împreună cu alte contribuÅ£ii, vor fi publicate într-un volum omagial pe tema eshatologiei, dedicat Mitropolitului Ioannis. Înregistrările video vor fi, de asemenea, făcute publice.

Slavă Sfintei ÅŸi Celei de o fiinÅ£ă ÅŸi de viaÅ£ă făcătoarei ÅŸi nedespărÅ£itei Treimi, totdeauna, acum ÅŸi pururea ÅŸi în vecii vecilor. Amin.

Pr. Liviu Barbu, Lector asociat, Institutul de Studii CreÅŸtin-Ortodoxe, Cambridge Parohia „Sfânta MuceniÅ£ă Filoteea ÅŸi Cuviosul Beda Venerabilul”, Norwich, Marea Britanie