Bucură-te, că din zâmbet ai făcut dulce Scriptură;
Bucură-te, veselie plămădită în prescură;
Bucură-te, zori-de-ziuă, a Cuvântului lumină;
Bucură-te-mbrăÅ£iÅŸare ce ne porÅ£i pe toÅ£i de mână;
Bucură-te, haină nouă a frumoaselor cuvinte;
Bucură-te, Teofile, al bucuriei Părinte!
Bucură-te, nobil suflet al suferinÅ£ei vecin;
Bucură-te, că amarul nu l-ai socotit pelin;
Bucură-te, că vederea ai găsit-o în Scriptură;
Bucură-te, că ÅŸi Cerul a făcut din tine gură;
Bucură-te, că din predici ai hrănit mulÅ£imi flămânde; Bucură-te, Teofile, al bucuriei Părinte!
Bucură-te, soare care scalzi aducerea aminte;
Bucură-te, că-ntunericul ni-l luminezi fierbinte;
Bucură-te, strălucirea minÅ£ii celei noi;
Bucură-te, că ardoarea-Å£i o trimiÅ£i la noi;
Bucură-te, Teofile, cel de-acum ÅŸi de Apoi!