publicat in Asociația Nepsis pe 12 Ianuarie 2012, 03:35
Ediţia a doua, 27 decembrie 2011 ‑ 2 ianuarie 2012
În 2010 la Arolla, în ElveÅ£ia, în 2011 la Chamonix, în FranÅ£a. Anul trecut am fost cam 80, anul acesta aproape 120. Zăpadă, schi, plimbări în natură. Taifas. Uneori nervi. Mici certuri. Împăcări. Râsete. Data trecută am păÅŸit dintr‑un an în altul la lumina lumânărilor, în timpul unei Sfinte Liturghii slujite într‑o cabană, la peste 2000 de metri altitudine. De data aceasta, Anul Nou a venit în Chamonix cu zgomot de artificii, ca în atâtea alte locuri din lume. Noi ajunseserăm cu Sfânta Liturghie exact la momentul în care preotul slujitor spunea (cu voce tare!) „Trimite, Doamne, Duhul Tău cel Sfânt peste noi ÅŸi peste aceste daruri”... Am răspuns cu toÅ£ii: Amin! AÅŸa să fie!
Pentru mine, taberele Nepsis sunt, fără îndoială, un drum spre înduhovnicire. Ne nevoim prin efortul fizic de a învăÅ£a să schiem, practicarea statului la rând la telescaun e un prilej bun pentru cultivarea răbdării, coborârea unei pârtii lungi permite exersarea rugăciunii inimii, lansarea pe o pârtie roÅŸie se face cu „Doamne ajută”, având certitudinea că până jos mintea îÅ£i va fi fără încetare la Dumnezeu, împărÅ£irea dormitorului cu alte 3 sau 17 (!) persoane poate fi considerată un anume tip de asceză, petrecerea câtorva ore în bucătărie pregătind masa e mica noastră jertfă pentru ceilalÅ£i neptici. Nu pot decât să vă invit pe cât mai mulÅ£i la astfel de evenimente‑experienÅ£e cu folos duhovnicesc!
Un schior
Eu am fost foarte mulÅ£umită ÅŸi impresionată de organizare. Consider că am avut tot ce poate să‑şi dorească un creÅŸtin tânăr – ÅŸi nu numai cei tineri, ci ÅŸi cei de vârstă mijlocie. A fost frumos să avem ÅŸi familiÅŸti printre noi ÅŸi cred că e bine să îi avem pentru că mai învăÅ£ăm câte ceva de la ei.
Am avut hrană sufletească, iar să‑l avem printre noi pe Înaltul Iosif a fost minunat.
Natura din jur m‑a impresionat, nu mă aÅŸteptam să văd locuri aÅŸa de frumoase. Dar în acelaÅŸi timp mi‑a plăcut că am cunoscut oameni minunaÅ£i (români) din toată Europa, ceea ce iar e minunat. Rândul la bucătărie mi‑a dat ocazia să cunosc mai bine persoanele cu care am fost în echipă (în timpul liber neavând ocazia să îi cunosc, că fiecare era ocupat cu diferite lucruri). Chiar dacă a fost obositor să fiu la bucătărie în seara de Revelion, la sfârÅŸit, când am terminat, am simÅ£it o bucurie în suflet, iar dacă aÅŸ fi stat în cameră cu ceilalÅ£i nu cred că aÅŸ mai fi avut această bucurie.
Nicoletta Bostan, Londra
Parcă eram cu toÅ£ii o familie. Am cunoscut mulÅ£i oameni care ne‑au devenit prieteni. Să facem mai des asta, poate de mai multe ori pe an.
Calinic Marinescu, 12 ani, Paris
Mi‑a plăcut mult să schiez, am avut ca profesor pe Cristian, un om deosebit, ce ne‑a învăÅ£at repede să schiem ÅŸi despre care tata mi‑a spus că e un profesor foarte bun.
Chiril Marinescu, 10 ani, Paris
Eram mulÅ£i împreună: băieÅ£i ÅŸi fete, copii, doamne ÅŸi domni, într‑o mare casă lângă munÅ£i. Casa era mare ÅŸi camera noastră era foarte mică.
Maria Marinescu, 5 ani, Paris
Am învăÅ£at an de an că creÅŸtinismul se defineÅŸte prin comuniune, unul cu celălalt, eu ÅŸi tu, tânăr ÅŸi bătrân, noi, cu toÅ£ii, uniÅ£i în jurul Lui, Hristos. AÅŸa ne‑a regăsit finalul unui an ÅŸi începutul altui an, am pus început bun, acolo, alături de slujitorii altarelor, în comuniunea rugăciunii, în convorbiri duhovniceÅŸti, cântec, în meditaÅ£ii ÅŸi întrajutorare, toate în minunăÅ£ia ÅŸi înaltul munÅ£ilor care te apropie de dumnezeire.
Mihai Copăceanu, Sibiu
Pentru unii, eu, de exemplu, vacanÅ£a a fost foarte scurtă, doar de pe 29 decembrie noaptea până în 1 ianuarie, când deja a trebuit să mă întorc. A fost ca în poveÅŸti, iarnă ca în copilăria mea, cu nămeÅ£i mari, cu zăpadă sănătoasă pe străzi, pe maÅŸini, peste tot. O deconectare ÅŸi o întoarcere la viaÅ£a normală.
Atmosfera reîntâlnirii a fost extraordinară; chiar dacă nu ne cunoaÅŸtem din copilărie, e un drag între noi care leagă sufletele.
Totul la superlativ, zăpadă, schi, câÅŸtig duhovnicesc, mâncare, noi cunoÅŸtinÅ£e, peisaj... Să ne dea Dumnezeu sănătate ÅŸi putere pe toate planurile ca să ne vedem ÅŸi la anul.
MulÅ£umim celor ce s‑au ostenit să ne hrănească în noaptea de revelion – ÅŸi nu numai – ÅŸi tuturor celor ce au depus efort în organizare ÅŸi celor care m‑au aÅŸteptat în miezul nopÅ£ii în aeroport după o zi de schi.
Vă îmbrăÅ£iÅŸez pe toÅ£i ÅŸi să ne revedem cu bucurie!
Ioana Stoicănescu, Madrid
Eu m‑am bucurat foarte mult de tabăra asta. Åži mă gândesc că sunt oameni care ajung să dea ÅŸi mii de euro ÅŸi nu petrec o vacanÅ£ă aÅŸa de frumoasă. (Ziceam iniÅ£ial că n‑aÅŸ scrie asta pentru Apostolia, pentru că n‑aÅŸ vrea să se promoveze prea tare tabăra ÅŸi să nu mai găsim loc la anul :) ).
Mi se pare ideal să poÅ£i merge la schi într‑un loc pe care în mod normal nu Å£i‑l permiÅ£i, cum e Chamonix‑ul, să poÅ£i să te plimbi, să patinezi, să faci ce vrei, să mergi la piscină ÅŸi în acelaÅŸi timp să ÅŸtii că poÅ£i participa la Sfânta Liturghie, că sunt acolo mai mulÅ£i părinÅ£i cu care poÅ£i vorbi oricând; că poÅ£i trăi o Liturghie unde slujeÅŸte ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif. Pentru mine acest lucru e de necrezut, pentru că, în general, când merg la munte cu prietenii mei alpiniÅŸti, am senzaÅ£ia că sporturile extreme „nu se pupă” cu credinÅ£a ortodoxă, adică eÅŸti pe munte, asta e, nu mai ai cum ÅŸi unde să ajungi la Liturghie. Dar aici am văzut că lucrurile se pot îmbina foarte firesc.
Mi‑a plăcut ÅŸi faza cu gătitul împreună pe echipe. Chiar dacă sacrifici uneori o oră‑două de schi, să zicem; dar e o ocazie foarte bună să mai cunoÅŸti oameni.
Foarte frumoase ÅŸi întâlnirile cu Înaltul Iosif... Ciocolata caldă băută pe pârtie la Planards... Grupul „campionilor” de la cursul de schi... cu care în ultima seară am povestit tot felul de filme, pentru că nu voiam să mergem la culcare, încercam să amânăm despărÅ£irea...
Ar mai fi multe de povestit (copiii care jucau mini‑fotbal la aparatul din hol – meciuri „copii” versus „adulÅ£i” – ÅŸi încercau să fabrice monede de un euro din gheaÅ£ă, într‑o manieră nu chiar ortodoxă, ca să joace cât mai mult... Francezul Fabrice, care ne‑a condus off‑piste prin niÅŸte zăpezi, de am crezut că nu mai ies de‑acolo...) Dar mă duc la culcare acum. Vă mulÅ£umesc că m‑aÅ£i luat ÅŸi pe mine. Åži mai spuneÅ£i‑mi ce mai plănuiÅ£i.
Dana Cavaleru, BucureÅŸti
Bucurie!
Acesta este „cuvântul” care defineÅŸte cel mai mult starea în care m‑am aflat în timpul taberei de schi de la Chamonix.
Multă bucurie am simÅ£it, deoarece momentele pe care le‑am trăit în tabără au fost de o intensitate maximă ÅŸi atemporală. Acest tip de intensitate s‑a produs datorită îmbinării rafinate între momentele petrecute pe pârtie ÅŸi momentele de trăire duhovnicească, momente care au dat „acordul” unei atmosfere pline de echilibru, ÅŸi de neuitat! Această bucurie, exprimată prin experienÅ£ele trăite, m‑a ajutat să explorez noi sfere ale interrelaÅ£iei umane, să descopăr noi laturi ale fiinÅ£ei mele ÅŸi să dezvolt, negreÅŸit, interdependenÅ£a relaÅ£iei umane, în comuniunea cu ceilalÅ£i.
Bucuria nu s‑a sfârÅŸit odată cu terminarea taberei de schi! Ea a continuat ÅŸi va continua, deoarece ÅŸi‑a câÅŸtigat un loc binemeritat în profunzimea sufletului meu.
HaideÅ£i să ne bucurăm cu toÅ£ii, împreună, de tot ceea ce a însemnat „Tabăra de schi de la Chamonix – 2011”!...
Dumitriţa Roatiş, Paris
Tabăra de la Chamonix este de neuitat. M‑am simÅ£it ca într‑o mare familie. DeÅŸi la început nu cunoÅŸteam pe nimeni, am sfârÅŸit prin a‑i cunoaÅŸte pe toÅ£i (aproape). Am învăÅ£at să schiez ÅŸi totul a fost foarte bine.
MulÅ£umiri organizatorilor ÅŸi Domnului că ne‑a reunit!
Petronela Atomei, Rouen
A fost o întâlnire foarte frumoasă cea de la Chamonix, am avut ocazia să cunoaÅŸtem ÅŸi alÅ£i neptici, să povestim, dar ÅŸi să ne rugăm împreună ÅŸi să ne împărtăÅŸim cu cuvintele de învăÅ£ătură ale ÎnaltpreasfinÅ£itului nostru Mitropolit Iosif. Am trecut ÅŸi prin treburile bucătăriei, dar am ajuns până la cota de 3825 de metri, o ocazie deosebită care nu se întâmplă în fiecare zi. Am căzut de pe schiuri, dar ne‑am urcat cu telefericul pe piscurile munÅ£ilor, ne‑am bucurat împreună, am cântat ÅŸi am încins o horă pe cinste în noaptea de Anul Nou, după Sfânta Liturghie ÅŸi după masă – cei care au rămas treji până la ora 5 dimineaÅ£a ÅŸtiu despre ce este vorba! Am apreciat ÅŸi măreÅ£ia naturii, dar ÅŸi căldura prieteniei, poantele, dansurile, lecÅ£iile de schi, compotul... Åži dăruirea fiecăruia, a tuturor celor care au fost în tabără.
Lavinia Răican, Paris
Povestiri amuzante ÅŸi descrieri de peisaje se pot face ÅŸi spune cu grămada după tabăra de schi. Întâlnirile din jurul oalei de pe foc sau căzăturile (ÅŸi ridicările) spectaculoase de pe pârtie au fost iarăÅŸi multe. Dar acestea au loc în orice grup. Ceea ce face ca tabăra să fie deosebită e poate acel 1% care am vrea să facă diferenÅ£a ÅŸi în vieÅ£ile noastre de fiecare zi: gândul în care lucrurile se fac sau sunt. La cât mai multe!
Un participant