Cimitirul militar românesc din Zwentendorf/Donau, Austria
publicat in Din viaţa parohiilor pe 20 Septembrie 2021, 20:41
Pe teritoriul Austriei există mai multe cimitire militare în care își dorm somnul de veci soldați români din primul război mondial (Viena/Zentralfriedhof, Tulln/Donau, Zwentendorf/Donau, Lebring/Steiermark) și din al doilea război mondial (Sommerein și Mauthausen). Numărul cimitirelor având soldați români din Austria este însă mult mai mare.1
SCURT ISTORIC AL CIMITIRULUI MILITAR DIN ZWENTENDORF
În această zonă din Austria inferioară, în timpul primului război mondial, au fost internați în barăci improvizate aproximativ 2000 de prizonieri români. Aceștia au fost nevoiți să lucreze în condiții grele pentru fabrica de muniții Skodawerke‑Wetzler AG din Moosbierbaum. Mulți dintre prizonieri s‑au îmbolnăvit de tifos și s‑au stins din viață. Înmormântarea acestora a săvîrșit‑o preotul militar Ioan Imbroane din Timișoara. O parte dintre soldați a fost trimisă la spitalul din Tulln/Donau (15 km de Zwentendorf) pentru tratament medical, iar 46 dintre ei au fost înmormântați la cimitirul din această localitate. Acolo se află îngropați atât soldați români, cât și soldați ruși.
În cimitirul soldaților români din Zwentendorf („Rumänischer Soldatenfriedhof” – singurul care poartă această denumire din în Austria) au fost depuși circa 155 de soldați români care fuseseră înhumați inițial în martie 1917 în cimitirul catolic din Zwentendorf.
Cimitirul românesc de acolo a fostinaugurat în anul 1930 la aproape 13 ani distanță (28.5.1930) de data la care acești soldați luați prizonieri au pierit (1917). Slujba de sfințire s‑a oficiat în prezența reginei Maria a României (1875‑1938),însoțită de regina Elena (mama regelui Mihai I al României) la data de 1.9.1932.2
SLUJBE DE POMENIRE PERPETUE
La Zwentendorf au săvârșit slujbe de pomenire atât PF Patriarh Iustinian Marina, în iunie 1968, cât și PF Patriarh Teoctist Arăpașu, în anul 1987, împreună cu ÎPS Mitropolit Nifon Mihăiță. Tot aici au mai slujit și mitropoliții Iustin al Moldovei (1964) și Firmilian al Olteniei (1965 și 1972).
De‑a lungul timpului, la oficierea slujbelor de pomenire, care aveau loc de două ori pe an (pe 1 noiembrie, de ziua morților, și în duminica dintre Înălțare și Rusalii), participa și preotul romano‑catolic din localitate, însoțit de localnici. Părintele rostea o rugăciune pentru soldații români și adresa un salut românilor veniți în pelerinaj. De multe ori participa și primarul localității, însoțit de membrii Consiliului Local, care se ocupau și de întreținerea spațiului verde al cimitirului.
Din partea parohiei noastre din Viena s‑au făcut întotdeauna pregătiri speciale pentru aceste slujbe: depuneri de jerbe de flori, agape, iar cadrul liturgic a fost deseori înfrumusețat de participarea corului. Iată ce scria părintele Marin Braniște, parohul comunității românești din Viena, în anul 1975: „Spre aceste scumpe locuri (Zwentendorf) enoriașii se îndreaptă în fiecare an, într‑una din duminicile dintre Înălțare și Rusalii, spre a se ruga la mormintele eroilor și spre a le aduce prinosul lor de cinstire. În zilele premergătoare pelerinajului se fac pregătirile de rigoare: curățitul și îngrijirea mormintelor și cimitirului, îndreptarea crucilor, repararea candelelor, îngrijirea florilor, pregătitul coroanelor etc. Sunt de fapt clipele cele mai adânc răscolitoare. Privindu‑le și îngrijindu‑le în liniște mormintele, tainic te simți prins într‑un solemn dialog mut cu cei de sub brazdă... Mormintele acestea semănate pe pământul Austriei, ca și altele, indiferent unde se găsesc, ne răscolesc profund inima și mintea...Printre lacrimile ce varsă pentru cei căzuți pe câmpurile de bătaie, omenirea – și noi cu ea – își dă seama că viața omului e prea scumpă ca să fie jertfită în războaie și că sunt atât de multe alte lucruri frumoase de făcut pe lume, care nu numai că irosesc viața ci, dimpotrivă, o promovează, că războiul nu aduce decât plâns și jale și dezastru, pe când înțelegerea și pacea, aduc prosperitate și fericire.”3
Slujbele de pomenire îndătinate au fost oficiate cu regularitate de‑a lungul anilor următori prin implicarea Părintelui vicar Nicolae Dura, din Viena.
În acest an au fost oficiate două slujbe, la intervale apropiate: prima, chiar de ziua Înălțării Domnului, a fost ținută de către preoții slujitori ai parohiilor din St. Pölten (Cătălin Soare) și Krems/Donau (Cezar Marksteiner‑Ungureanu), însoțiți de credincioși, iar a doua slujbă a avut loc în ziua de 15 iunie, la care au participat Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Viena, col. ing. Iulian Soare, atașatul militar, Friedrich Ehn, vicepreședintele Crucii Negre austriece, Marion Török, primarul localității Zwentendorf, Michael Ledwinka, asistentul pastoral al comunității romano‑catolice.4
Nădăjduim ca și în anii următori să se repete acest pelerinaj la mormintele solda-ților români, la care să participe un număr cât mai mare de credincioși, mai ales tineri, spre cultivarea memoriei și a recunoștinței față de trecutul glorios al neamului nostru.