Pentru a cunoaște voia lui Dumnezeu

MulÅ£i oameni caută să cunoască voia lui Dumnezeu, dar foarte puÅ£ini sunt cei care sunt dispuÅŸi să o împlinească. Astfel, în zadar apelează la Sfânta Scriptură, duhovnici ÅŸi toÅ£i sfinÅ£ii din Rai. În zadar cer semne ÅŸi vor să li se întâmple minuni. Nu sunt în stare să asculte ÅŸi să vadă. Nu fac apel nici măcar la cel mai elementar bun simÅ£, sunt gata să creadă pe oricine ÅŸi orice le îndreptăÅ£eÅŸte dorinÅ£ele. Robi ai propriilor patimi, judecata lor e alterată, oricât ar fi ei de educaÅ£i ÅŸi înÅ£elepÅ£i după standardele acestei lumi. Astfel trec de la exaltare la deprimare, merg din rătăcire în rătăcire, din încurcătură în confuzie.

Cu toate acestea, nu ar trebui să avem nicio îndoială că Dumnezeu a prevăzut pentru fiecare o cale precisă ÅŸi sigură, o cale roditoare în fapte de sfinÅ£enie. Problema este că această voie a lui Dumnezeu se lasă foarte greu cunoscută celor care rămân ataÅŸaÅ£i în mod pătimaÅŸ lor înÅŸile, voii proprii ÅŸi a tot ceea ce constituie identitatea lor lumească. Voia lui Dumnezeu le va rămâne confuză atât timp cât nu vor fi făcut alegerea fundamentală ÅŸi completă de a-L urma pe Iisus Hristos, alegere pe care TradiÅ£ia ÅŸi Sfânta Scriptură o numesc „pocăinÅ£ă” (metanoia). Eroarea fatală constă în a vrea să ÅŸtim înainte de a crede, înainte de a ne pune toată încrederea în Dumnezeu ÅŸi de a trăi în comuniune cu El. Ca ÅŸi creÅŸtini, cunoaÅŸtem voia lui Dumnezeu în măsura dragostei ÅŸi a credinÅ£ei pe care o avem. Pentru a cunoaÅŸte voia lui Dumnezeu trebuie să credem ÅŸi să iubim. Atunci ÅŸi numai atunci, când am încredinÅ£at făra rezerve viaÅ£a noastră în mâinile Domnului, totul se simplifică ÅŸi se luminează în mod surprinzător. Dobândim o inteligenÅ£ă duhovnicească, o dreaptă socotinÅ£ă în ceea ce priveÅŸte în primul rând păcatele noastre ÅŸi nevoia de a ne pocăi, apoi o înÅ£elepciune care ne permite să înÅ£elegem ÅŸi să ne organizăm viaÅ£a în mod concret pentru a o pune în acord cu voia lui Dumnezeu, atât în marile lucruri din viaÅ£ă, cât ÅŸi în cele mici.

BineînÅ£eles, acest pas în credinÅ£ă e un dar al harului lui Dumnezeu, însă cel care îÅŸi pune
problema găsirii voii lui Dumnezeu a ÅŸi primit, fără îndoială, acest dar. ÎnsăÅŸi căutarea voii lui Dumnezeu e o mărturie în acest sens, chiar atunci când această căutare e încă nedefinită ÅŸi confuză. NăzuinÅ£a către ceea ce e bine, către adevăr este o mărturie a prezenÅ£ei Duhului ÅŸi deci, a iniÅ£iativei divine în viaÅ£a noastră. A crede înseamnă a merge în direcÅ£ia Duhului Sfânt, înseamnă a-L lăsa să împlinească în noi ÅŸi prin noi acele „mari minuni” promise ucenicilor de către Iisus Hristos.

CunoaÅŸterea voii lui Dumnezeu începe deci prin dăruirea noastră totală lui Dumnezeu. Ar trebui să ne fie clar - ÅŸi asta în ciuda regretabilelor discursuri liniÅŸtitoare care sunt mai degrabă lumeÅŸti decât evanghelice, că nu e posibil să trăim în acelaÅŸi timp ÅŸi pentru noi înÅŸine ÅŸi pentru Dumnezeu, ÅŸi pentru bani ÅŸi pentru Dumnezeu, ÅŸi pentru lume ÅŸi pentru Dumnezeu, ÅŸi pentru orice sau oricine din lumea aceasta ÅŸi pentru Dumnezeu. Hristos ne invită să facem o alegere, oricât de sfâÅŸietoare ar fi ea. Dumnezeu e un Tată de o bunătate infinită care întoarce însutit ceea ce Îi este jertfit din dragoste ÅŸi cu credinÅ£ă. Pentru că a-L alege pe Dumnezeu nu înseamnă a pierde ceva, ci dimpotrivă, a-L alege pe Dumnezeu înseamnă de fapt a regăsi totul întru adevăr ÅŸi dreptate. A alege fără rezerve să-L urmeze pe Dumnezeu este, deci, hotărârea unei persoane lucide ÅŸi înÅ£elepte care îndrăzneÅŸte să creadă. A ne dărui total lui Dumnezeu înseamnă a ieÅŸi din nehotărârea sterilă ÅŸi din hăÅ£iÅŸurile în care cu imprudenÅ£ă ne-am împleticit viaÅ£a. Înseamnă, în orice caz, a lăsa înapoia noastră ceea ce are doar aparenÅ£ele unei vieÅ£i, pentru a păÅŸi ÅŸi a ne angaja în credinÅ£ă liber ÅŸi cu încredere. Dacă vrem să cunoaÅŸtem voia lui Dumnezeu în ceea ce priveÅŸte un anumit aspect al vieÅ£ii noastre, să începem, aÅŸadar, în rugăciune arzătoare, să ne dăruim în întregime lui Hristos, ViaÅ£a vieÅ£ii noastre.
___

Să vă dezbrăcaÅ£i de vieÅ£uirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare ÅŸi să vă înnoiÅ£i în duhul minÅ£ii voastre… Efeseni 4,22-23

...să vă umpleÅ£i de cunoaÅŸterea voii Lui, întru toată înÅ£elepciunea ÅŸi priceperea duhovnicească, ca voi să umblaÅ£i cu vrednicie întru Domnul, plăcuÅ£i Lui în toate, aducând roadă în orice lucru bun ÅŸi sporind în cunoaÅŸterea lui Dumnezeu. Åži întăriÅ£i fiind cu toată puterea, după puterea slavei Lui, spre toată stăruinÅ£a ÅŸi îndelunga-răbdare…  Coloseni 1,9-11

Deci luaÅ£i seama cu grijă, cum umblaÅ£i, nu ca niÅŸte neînÅ£elepÅ£i, ci ca cei înÅ£elepÅ£i, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt.  Drept aceea, nu fiÅ£i fără de minte, ci înÅ£elegeÅ£i care este voia Domnului.  Efeseni 5,15-17

Arhimandritul Jacob